MUTATÍV, -Ă, mutativi, -e, adj. (Rar) Cu caracter de mutație. – Din engl. mutative.

MUTATÍV, -Ă, mutativi, -e, adj. (Rar) Cu caracter de mutație. – Din engl. mutative.

mutatív adj. m., pl. mutatívi; f. sg. mutatívă, pl. mutatíve

MUTATÍV, -Ă adj. Cu caracter de mutație. [Cf. it. mutativo].

MUTATÍV, -Ă adj. cu caracter de mutație. (< engl. mutative)