Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

51 defini╚Ťii pentru mustr─â

M├ôSTR─é, mostre, s. f. 1. Exemplar luat dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mic─â dintr-o marf─â, dintr-un material etc., dup─â care se pot aprecia anumite ├«nsu╚Öiri ale acestora; prob─â, e╚Öantion. ÔÖŽ Model. ÔŚŐ T├órg de mostre = t├órg la care un stat sau diverse ├«ntreprinderi expun mostre (1) pentru reclam─â ╚Öi pentru informarea cump─âr─âtorilor. 2. Fig. Exemplu, pild─â. [Var.: (reg.) m├║str─â s. f.] ÔÇô Din ngr. m├│stra.
MUSTR├ü, m├║stru, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (recipr.) A (se) dojeni, a(-╚Öi) imputa, a(-╚Öi) repro╚Öa. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau con╚Ötiin╚Ťa) = a avea remu╚Öc─âri, a se c─âi. ÔÇô Lat. monstrare.
MÚSTRĂ2 s. f. v. mostră.
M├ÜSTR─é1, mustre, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) Exerci╚Ťiu militar; instruc╚Ťie, manevr─â. [Var.: m├║stru, m├║╚Ötru s. n.] ÔÇô Din pol. musztra, magh. mustra.
MÚSTRU s. n. v. mustră1.
M├Ü╚śTRU s. n. v. mustr─â1.
M├ôSTR─é, mostre, s. f. 1. Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mic─â dintr-o marf─â, dintr-un material etc., dup─â care se pot aprecia anumite ├«nsu╚Öiri ale acestora; prob─â, e╚Öantion. ÔÖŽ Model. ÔŚŐ T├órg de mostre = t├órg la care un stat sau diverse ├«ntreprinderi ├«╚Öi expun mostre (1) pentru reclam─â ╚Öi pentru informarea cump─âr─âtorilor. 2. Fig. Exemplu, pild─â. [Var.: (reg.) m├║str─â s. f.] ÔÇô Din ngr. m├│stra.
MUSTR├ü, m├║stru, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (recipr.) A (se) dojeni, a(-╚Öi) imputa, a(-╚Öi) repro╚Öa. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau con╚Ötiin╚Ťa) = a avea remu╚Öc─âri, a se c─âi. ÔÇô Lat. monstrare.
MÚSTRĂ2 s. f. v. mostră.
M├ÜSTR─é1, mustre, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) Exerci╚Ťiu militar; instruc╚Ťie, manevr─â. [Var.: m├║stru, m├║╚Ötru s. n.] ÔÇô Din pol. musztra, magh. mustra.
MÚSTRU s. n. v. mustră1.
M├Ü╚śTRU s. n. v. mustr─â1.
M├ôSTR─é, mostre, s. f. 1. Cantitate mic─â dintr-o marf─â, dintr-un material, sau un obiect dintr-o serie de obiecte de acela╚Öi fel, dup─â care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; prob─â, e╚Öantion, model. O mostr─â de stof─â. ÔŚŐ T├«rg de mostre = t├«rg la care diferitele industrii ├«╚Öi expun produsele ├«n cantit─â╚Ťi mici, pentru a le face cunoscute. 2. Fig. Exemplu, pild─â, model. Am v─âzut p├«n─â acuma c├«teva mostre, pentru a ├«n╚Ťelege felul cum critic─â d. Bogdan. GHEREA, ST. CR. II 15. ÔÇô Variant─â: (regional) m├║str─â (CO╚śBUC, P. I 249) s. f.
MUSTR├ü, m├║stru, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane) A dojeni, a certa pe cineva; a repro╚Öa cuiva. O mustra c─â o g─âse╚Öte ├«n fiecare an mai slab─â ╚Öi mai lipsit─â de vlag─â. C. PETRESCU, A. 399. B─âtr├«nii, v─âz├«nd ast─â mare nenorocire ╚Öi pe nora lor ├«n a╚Öa hal, au ├«nceput a o mustra. CREANG─é, P. 89. Mult m─â mustr─â m─âicu╚Ťa S─â las seara uli╚Ťa. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 29. ÔŚŐ Expr. A-l mustra (pe cineva) cugetul (sau con╚Ötiin╚Ťa) = a-╚Öi face repro╚Öuri, a sim╚Ťi remu╚Öc─âri, a se c─âi. M─â mustr─â cugetul de at├«tea dovezi mincinoase ce-mi ceri s─â dau. ODOBESCU, S. III 45. Las─â-m─â s─â fug... cugetul m─â mustr─â. ALECSANDRI, T. I 207. Nu te mustr─â cugetul c─â e╚Öti necredincios femeii d-tale? id. T. 313. ÔŚŐ Refl. Vede... r├«njetu ─âsta ╚Öi se mustr─â singur. DUMITRIU, N. 170. Iar─â╚Öi se sim╚Ťea crescut ├«n casa Boarului ╚Öi se mustra pentru gre╚Öelile ce le-a f─âcut. SLAVICI, N. I 67.
MÚSTRĂ1 s. f. v. mostră.
M├ÜSTR─é2, mustre, s. f. (Regional ├«nvechit; ╚Öi ├«n forma mu╚Ötr─â) Exerci╚Ťiu militar, instruc╚Ťie. Odat─â ├«mp─âratul a mers la mu╚Ötr─â cu c─âtanele pe c├«mp. RETEGANUL, P. II 22. N-au mil─â de via╚Ťa noastr─â, Zice c─â ne-nva╚Ť─â mustr─â. BIBICESCU, P. P. 144. S─â v─âz frunza cum se-ngust─â ╚śi pe badea scos la mustr─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 312. ÔÇô Variante: m├║╚Ötr─â s. f., m├║╚Ötru (ALECSANDRI, T. 4), m├║stru (KOG─éLNICEANU, S. 42) s. n.
MÚSTRU s. n. v. mustră 2.
M├Ü╚śTR─é s. f. v. mustr─â2.
M├Ü╚śTRU s. n. V. mustr─â2.
m├│str─â s. f., g.-d. art. m├│strei; pl. m├│stre
mustrá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mústru, 2 sg. mústri, 3 mústră
mústră (înv., pop.) s. f., g.-d. art. mústrei; pl. mústre
m├│str─â s. f., g.-d. art. m├│strei; pl. m├│stre
mustrá vb., ind. prez. 1 sg. mústru, 2 sg. mústri, 3 sg. și pl. mústră
m├║str─â s. f., g.-d. art. m├║strei; pl. m├║stre
MÓSTRĂ s. 1. v. eșantion. 2. exemplu, model, probă, specimen, tip. (Iată mai jos câteva ~ de...)
MÓSTRĂ s. v. exemplu, model, pildă.
MUSTRÁ vb. v. certa.
MUSTRÁ vb. v. blama, condamna, dezaproba, drăcui, înfiera, înjura, ocărî, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza.
M├ÜSTR─é s. v. instruc╚Ťie.
M├ôSTR─é s.f. 1. Parte dintr-o cantitate de material sau de obiecte dup─â care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora. ÔŚŐ T├órg de mostre = t├órg la care diferitele industrii ├«╚Öi expun produsele spre a le face cunoscute. 2. (Fig.) Exemplu, pild─â, model. < it. mostra, cf. germ. Muster].
M├ôSTR─é s. f. 1. cantitate mic─â de material sau de obiecte dup─â care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; e╚Öantion. ÔÖŽ model. ÔŚŐ T├órg de mostre = t├órg la care se expun mostre (1). 2. (fig.) exemplu, pild─â. (< ngr., it. mostra)
mustr├í (m├║stru, ├ít), vb. ÔÇô A certa, a dojeni, a admonesta. Lat. monstr─üre (Pu╚Öcariu 1143; Candrea-Dens., 1188; REW 5665), cf. it. mostrare, cat., sp., port. mostrar. Pentru semantism, cf. ╚śeineanu, Semasiol., 183. ÔÇô Der. mustr─âtor, adj. (reprobativ).
m├║str─â (m├║stre), s. f. ÔÇô 1. Mostr─â, e╚Öantion. ÔÇô 2. (Trans.) Exerci╚Ťiu militar. It. mostra ÔÇ║ germ. Muster ╚Öi, de aici, mag. mustra, cu sensul al doilea (Cihac, II, 517; Borcea 199; G├íldi, Dict., 146). Cu primul sens este dubletul lui mostr─â (mr. mostr─â), s. f. (prob─â), direct din it. sau prin intermediul tc. mostra, ngr. ╬╝¤î¤â¤ä¤ü╬▒ (Graur, GS, VI, 330; G├íldi 212). Sensul al doilea (var. mustru ╚Öi mu╚Ötr, din rus. mustra, Sanzewitsch 205), cf. sp. muestra ÔÇ×inspec╚Ťie; trupe gata de inspec╚ŤieÔÇŁ. ÔÇô Der. mustrului (var. mu╚Ötrului), vb. (a face exerci╚Ťii), din mag. mostr├ílni; mustreal─â, s. f. (├«nv., exerci╚Ťiu); mustruluial─â, s. f. (exerci╚Ťiu).[1]
M├ôSTR─é ~e f. 1) Parte dintr-un material sau dintr-o substan╚Ť─â dup─â care se poate stabili calitatea ├«ntregului; prob─â; e╚Öantion. 2) Obiect care serve╚Öte drept orientare pentru o reproducere sau o imita╚Ťie; exemplu; model. /<ngr. m├│stra, germ. Muster
A MUSTR├ü m├║stru tranz. A trata cu repro╚Öuri ╚Öi observa╚Ťii aspre; a dojeni. * ~ pe cineva cugetul (sau con╚Ötiin╚Ťa) a avea remu╚Öc─âri; a-i p─ârea r─âu pentru faptele comise. /<lat. monstrare
m├║╚Ötr─â, m├║╚Ötre, s.f. (├«nv.) exerci╚Ťiu militar.
mostr─â f. prob─â, model (de stof─â). [Nem╚Ť. MUSTER].
mustrà v. a certa cu vorbe aspre, a imputa cu severitate. [Lat. MONSTRARE, a arăta: restrâns românește la a arăta greșeli, abateri, de unde sensul modern].
mu╚Ötr─â f. Tr. exerci╚Ťiu militar: Badea scos la mu╚Ötr─â POP. [Ung. MUSTRA, din nem╚Ť. Muster].
*m├│str─â ╚Öi (ma─ş rar) m├║str─â f., pl. e (ngr. m├│stra, it. mostra [d. mostrare, a ar─âta], de unde ╚Öi germ. muster, ung. mustra, pol. mustra ╚Öi musztra. V. mustru, monitor). Prob─â, bucat─â de marf─â dup─â care po╚Ť─ş aprecia restu m─ârfi─ş (fr. ├ęchantillon). ÔÇô Vech─ş mustr─â ╚Öi mu╚Ötr─â (dup─â pol. ung.) ╚Öi mustru, mu╚Ötru (dup─â ╚Ömotru), exerci╚Ťi┼ş militar, ╚Ömotru, ucenie. Vech─ş mu╚Ötr─â (dup─â ung.), mod─â, model.
m├║str─â, V. mostr─â.
m├║stru ╚Öi mustr├ęz, a -├í v. tr. (lat. monstrare, a ar─âta, a ├«n╚Ötiin╚Ťa, a sf─âtui, d. monstrum, minune, monstru, ar─âtare, d. mon├ęre, a sf─âtui; it. mostrare, a ar─âta, cat. sp. pg. mostrar, V. monstru, monitor, monet─â, mostr─â). Cert, dojenesc, judec, fac observa╚Ťiun─ş, ├«mput, repro╚Öez: st─âp├«nu ├«l mustr─â pe servitor, tata pe fi┼ş pentru neglijen╚Ť─â. A te mustra cugetu, a avea remu╚Öc─âr─ş, a te c─âi de o fapt─â rea. V. mogorogesc, oc─âr─âsc.
MOSTRĂ s. 1. eșantion, model, probă, (reg.) modă. (O ~ dintr-un material.) 2. exemplu, model, probă, specimen, tip. (Iată mai jos cîteva ~ de...)
mostr─â s. v. EXEMPLU. MODEL. PILD─é.
mustra vb. v. BLAMA. CONDAMNA. DEZAPROBA. DRĂCUI. ÎNFIERA. ÎNJURA. OCĂRÎ. PROSCRIE. REPROBA. RESPINGE. STIGMATIZA.
MUSTRA vb. a admonesta, a certa, a d─âsc─âli, a dojeni, a moraliza, (pop. ╚Öi fam.) a be╚Öteli, a mu╚Ötrului, a oc─âr├«, a probozi, (pop.) a sf─âdi, a sudui, (├«nv. ╚Öi reg.) a ├«nfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (reg.) a c├«rti, a toloc─âni, (prin Mold.) a(-i) b─ânui, (Olt.) a doc─âni, (prin Mold.) a mogorogi, (Mold. ╚Öi Bucov.) a moronci, (Bucov.) a pu╚Ťui, (Mold.) a ╚Ömotri, (Olt. ╚Öi Ban.) a vrevi, (├«nv.) a preobr─âzi, a prih─âni, a prob─âzui, a prociti, (fam. fig.) a s─âpuni, a scutura. (L-a ~ cu asprime.)
mustră s. v. INSTRUCȚIE.
m├│str─â-etal├│n s. f. E╚Öantion-model ÔŚŐ ÔÇ×Ac╚Ťiunea ini╚Ťiat─â ├«n cadrul ├«ntrecerii [...] pentru ob╚Ťinerea de produse la nivelul mostrei-etalon.ÔÇŁ Sc. 17 IV 62 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×[Se constat─â] diminuarea calit─â╚Ťilor ini╚Ťiale ale unor produse ale industriei alimentare fa╚Ť─â de mostra-etalon, diversificarea prea lent─â a unor sortimente ce pot fi folosite rapid ├«n buc─ât─ârie (semiindustrializatele, ketering etc.) [...]ÔÇŁ I.B. 6 V 74 p. 1 (din mostr─â + etalon)
mustr├í, vb. tranz., refl. ÔÇô 1. A certa, a dojeni. 2. A se lua la ├«ntrecere (Papahagi, 1925; D. Pop, 1970). 3. A se ├«nfrunta, a se certa: ÔÇ×Nu-i m├óndr─â ca m├óndrele, / S─â mustr─â cu florile / P├ón t─âte gr─âdinileÔÇŁ (╚Üiplea, 1906: 436). ÔÇô Lat. monstrare ÔÇ×a ar─âta, a indica; a denun╚Ťa, a acuzaÔÇŁ (╚ś─âineanu; Pu╚Öcariu, CDDE, cf. DER; DEX, MDA).
mustr├í, vb. refl. ÔÇô A se lua la ├«ntrecere (Papahagi 1925; D. Pop 1970). A se ├«nfrunta, a se certa: ÔÇ×Nu-i m├óndr─â ca m├óndrele, / S─â mustr─â cu florile / P├ón t─âte gr─âdinileÔÇŁ (╚Üiplea 1906: 436). ÔÇô Lat. monstrare (DEX, DER).

Mustr─â dex online | sinonim

Mustr─â definitie

Intrare: mostr─â
mustr─â substantiv feminin
mostr─â substantiv feminin
Intrare: mustr─â
mustru substantiv neutru
muștru substantiv neutru
mustr─â substantiv feminin
muștră substantiv feminin
Intrare: mustra
mustra verb grupa I conjugarea I