MUSCULÍȚĂ, musculițe, s. f. Diminutiv al lui muscă (I); muscă mică; muscuță. ◊ Musculiță de brânză = muscă mică, neagră, lucioasă, ale cărei larve trăiesc pe alimente, alterându-le (Piophila casei). Musculiță de oțet (sau bețivă) = gen de insectă din ordinul dipterelor, ale cărei larve trăiesc în materii care fermentează sau putrezesc (Drosophila). – Muscă + suf. -uliță.

MUSCULÍȚĂ, musculițe, s. f. Diminutiv al lui muscă (I); muscă mică; muscuță. ◊ Musculiță de brânză = muscă mică, neagră, lucioasă, ale cărei larve trăiesc pe alimente, alterându-le (Piophila casei). Musculiță de oțet (sau bețivă) = gen de insectă din ordinul dipterelor, ale cărei larve trăiesc în materii care fermentează sau putrezesc (Drosophila). – Muscă + suf. -uliță.

MUSCULÍȚĂ, musculițe, s. f. Diminutiv al lui muscă. Ca stelele sînt musculițele prin frunze și împlu aerul cel cald cu o lumină verzuie. EMINESCU, O. IV 92.

musculíță s. f., g.-d. art. musculíței; pl. musculíțe

musculíță s. f., g.-d. art. musculíței; pl. musculíțe

MUSCULÍȚĂ s. (ENTOM.) 1. muscuță. 2. musculiță-de-oțet (Drosophila) = drosofilă; musculiță-de-vin (Drosophila funebris) v. mușiță.

MUSCULÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la muscă) Ciupercă foarte otrăvitoare, de culoare roșie, cu pete albe. /muscă + suf. ~uliță

musculíță f., pl. e (d. muscă). Muscă mică.

MUSCULIȚĂ s. (ENTOM.) 1. muscuță. 2. musculiță-de-vin (Drosophila funebris) = bețivă, mușiță, muscă-bețivă.