muscalagiu definitie

9 definiții pentru muscalagiu

MUSCALAGÍU, muscalagii, s. m. (Înv. și pop.) Cântăreț din nai; naist. – Din tc. miscalci.
MUSCALAGÍU, muscalagii, s. m. (Înv. și pop.) Cântăreț din nai; naist. – Din tc. miscalci.
MUSCALAGÍU, muscalagii, s. m. (Regional) Muzicant care cîntă din muscal3, cîntăreț din nai. Doi vioriști bătrîni, un țambalagiu, adolescent tuciuriu și un muscalagiu voinic, cu albeață la ochi, ridicau din umeri, plini de respect și de frică. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 232. Acolo sînt și... trîmbițași, și toboșari, și muscalagii cu naiul. ODOBESCU, S. III 111.
muscalagíu (înv., pop.) s. m., art. muscalagíul; pl. muscalagíi, art. muscalagíii (-gi-ii)
muscalagíu s. m., art. muscalagíul; pl. muscalagíi, art. muscalagíii
MUSCALAGÍU s. v. nai, naist.
muscalagiu m. lăutar care cântă din muscal: toboșarii și muscalagii OD. [Turc. MISKALDJY].
muscalagíŭ m. (d. muscal 2). Cîntăreț din muscal, naingiŭ.
muscalagiu s. v. NAI. NAIST.

muscalagiu dex

Intrare: muscalagiu
muscalagiu substantiv masculin