Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

M├ÜSC─é, mu╚Öte, s. f. I. 1. Denumire dat─â mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt ╚Öi ├«n╚Ťepat, dintre care cea mai cunoscut─â (Musca domestica) tr─âie╚Öte pe l├óng─â casa omului; p. gener. (pop.) nume dat oric─ârei insecte mici, zbur─âtoare, c─âreia nu i se cunoa╚Öte numele. ÔŚŐ Expr. S─â se aud─â musca! = s─â fie t─âcere deplin─â, s─â fie lini╚Öte perfect─â. R─âu de musc─â = a) (despre cai) n─âr─âva╚Ö; b) (despre oameni) care nu-╚Öi poate ├«nfr├óna sim╚Ťurile; senzual. A c─âdea (sau a se b─âga) ca musca-n lapte = a sosi undeva ├«ntr-un moment r─âu ales sau a interveni ├«ntr-o discu╚Ťie ├«n mod nepotrivit. A fi (sau a se ╚Öti, a se sim╚Ťi) cu musca pe c─âciul─â = a fi (sau a se ╚Öti, a se sim╚Ťi) vinovat. A se aduna (sau a se str├ónge, a veni) ca mu╚Ötele (la miere) = a se aduna undeva ├«n num─âr mare. A muri ca mu╚Ötele = a muri ├«n num─âr foarte mare. A se speria de toate mu╚Ötele = a se speria de orice fleac, de toate nimicurile. ÔŚŐ Compuse: musca-╚Ťe╚Ťe = insect─â din Africa Ecuatorial─â, care transmite boala somnului (Glossina palpalis); musc─â-columbac─â = insect─â de circa 5 mm lungime, care inoculeaz─â la vite ╚Öi la oameni o substan╚Ť─â foarte toxic─â (Simulium columbaczensis); musc─â-verde = insect─â de culoare verde, cu reflexe metalice, care depune ou─âle pe cadavre, pe alimente (mai ales pe carne) etc. (Lucilia caesar); musc─â-cenu╚Öie-de-carne = insect─â de culoare cenu╚Öie, care depune larvele pe alimente, pe carne etc. (Sarcophaga carnaria); musc─â-de-cal = insect─â de culoare brun─â-ro╚Öcat─â, parazit─â pe suprafa╚Ťa corpului unor animale (Hippobosca equina); musca-cire╚Öelor = insect─â de culoare neagr─â care depune ou─â ├«n cire╚Öe ├«n perioada coacerii (Rhagoletis cerasi); musc─â-de-varz─â = insect─â ale c─ârei larve atac─â varza ╚Öi alte plante din familia cruciferelor (Chortophila brassicae); musc─â-mare (sau -albastr─â, -de-carne) sau musca-hoiturilor = specie de musc─â mare, cu abdomenul albastru lucios, care ├«╚Öi depune ou─âle pe cadavre, pe alimente etc. (Calliphora vomitoria); musc─â-be╚Ťiv─â = insect─â foarte mic─â, care tr─âie╚Öte ├«n roiuri ╚Öi ├«╚Öi depune ou─âle ├«n must (Drosophila funebris sau fenestrarum). ÔÖŽ Musc─â artificial─â = imita╚Ťie de insecte sau de larve, montat─â pe c├órligul de pescuit ╚Öi folosit─â ca momeal─â pentru pe╚Öti. 2. (├Änv. ╚Öi pop.) Albin─â. II. P. anal. 1. (La oameni) Smoc de p─âr l─âsat s─â creasc─â sub buza inferioar─â. ÔÖŽ Musta╚Ť─â foarte mic─â. 2. (Reg.) Cavitate ├«nnegrit─â pe care o prezint─â din╚Ťii calului, dup─â care i se poate aprecia v├órsta. 3. (Pop.) V├ón─â neagr─â la r─âd─âcina nasului (evident─â la unele persoane). 4. (La tir) Punct negru situat ├«n mijlocul panoului de tragere; (la pl.) lovituri ├«n centrul ╚Ťintei. 5. (Reg.) Punct de broderie la cus─âturile cu motive na╚Ťionale. 6. (Sport) Categorie de greutate ├«n care sunt ├«ncadra╚Ťi sportivii ├«ntre 49 ╚Öi 51 kg la box, iar la lupte juniorii p├ón─â la 48 kg ╚Öi seniorii p├ón─â la 52 kg. ÔÇô Lat. musca.[1]
M├ÜSC─é, mu╚Öte, s. f. I. 1. Denumire dat─â mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt, dintre care cea mai cunoscut─â (Musca domestica) tr─âie╚Öte pe l├óng─â casa omului; p. gener. (pop.) nume dat oric─ârei insecte mici, zbur─âtoare, c─âreia nu i se cunoa╚Öte numele. ÔŚŐ Expr. S─â se aud─â musca! = s─â fie t─âcere deplin─â, s─â fie lini╚Öte perfect─â. R─âu de musc─â = a) (despre cai) n─âr─âva╚Ö; b) (despre oameni) care nu-╚Öi poate ├«nfr├óna sim╚Ťurile; senzual. A c─âdea (sau a se b─âga) ca musca-n lapte = a sosi undeva ├«ntr-un moment r─âu ales sau interveni ├«ntr-o discu╚Ťie ├«n mod nepotrivit. A fi (sau a se ╚Öti, a se sim╚Ťi) cu musca pe c─âciul─â = a fi (sau a se ╚Öti, a se sim╚Ťi) vinovat. A se aduna (sau a se str├ónge, a veni) ca mu╚Ötele (la miere) = a se aduna undeva ├«n num─âr mare. A muri ca mu╚Ötele = a muri ├«n num─âr foarte mare. A se speria de toate mu╚Ötele = a se speria de orice fleac, de toate nimicurile. ÔŚŐ Compuse: musca-╚Ťe╚Ťe = insect─â din Africa ecuatorial─â, care transmite boala somnului (Glossina palpalis); musc─â-columbac─â = insect─â de circa 5 mm lungime, care inoculeaz─â la vite ╚Öi la oameni o substan╚Ť─â foarte toxic─â (Simulium columbaczensis); musc─â-verde = insect─â de culoare verde, cu reflexe metalice, care depune ou─âle pe cadavre, pe alimente (mai ales pe carne) etc. (Lucilia caesar); musc─â-cenu╚Öie-de-carne = insect─â de culoare cenu╚Öie, care depune larvele pe alimente, pe carne etc. (Sarcophaga carnaria); musc─â-de-cal = insect─â de culoare brun─â-ro╚Öcat─â, parazit─â pe suprafa╚Ťa corpului unor animale (Hippobosca equina); musca-cire╚Öelor = insect─â de culoare neagr─â care depune ou─â ├«n cire╚Öe ├«n perioada coacerii (Rhagoletis cerasi); musc─â-de-varz─â = insect─â ale c─ârei larve atac─â varza ╚Öi alte plante din familia cruciferelor (Chortophila brassicae); musc─â-mare (sau -albastr─â, -de-carne) sau musca-hoiturilor = specie de musc─â mare, cu abdomenul albastru lucios, care ├«╚Öi depune ou─âle pe cadavre, pe alimente etc. (Calliphora vomitoria); musc─â-be╚Ťiv─â = insect─â foarte mic─â, care tr─âie╚Öte ├«n roiuri ╚Öi ├«╚Öi depune ou─âle ├«n must (Drosophila funebris sau fenestrarum). ÔÖŽ Musc─â artificial─â = imita╚Ťie de insecte sau de larve, montat─â pe c├órligul de pescuit ╚Öi folosit─â ca momeal─â pentru pe╚Öti. 2. (├Änv. ╚Öi pop.) Albin─â. II. P. anal. 1. (La oameni) Smoc de p─âr l─âsat s─â creasc─â sub buza inferioar─â. ÔÖŽ Musta╚Ť─â foarte mic─â. 2. (Reg.) Cavitate ├«nnegrit─â pe care o prezint─â din╚Ťii calului, dup─â care i se poate aprecia v├órsta. 3. (Pop.) V├ón─â neagr─â la r─âd─âcina nasului (evident─â la unele persoane). 4. (La tir) Punct negru situat ├«n mijlocul panoului de tragere; (la pl.) lovituri ├«n centrul ╚Ťintei. 5. (Reg.) Punct de broderie la cus─âturile cu motive na╚Ťionale. 6. (Sport) Categorie de greutate ├«n care sunt ├«ncadra╚Ťi sportivii ├«ntre 48 ╚Öi 51 kg la box, iar la lupte juniorii p├ón─â la 49 kg ╚Öi seniorii p├ón─â la 52 kg. ÔÇô Lat. musca.
BE╚Ü├ŹV, -─é, be╚Ťivi, -e, s. m. ╚Öi f. Cel care are patima be╚Ťiei, care are obiceiul de a se ├«mb─âta, de a bea peste m─âsur─â b─âuturi alcoolice. Cum, lele Ilean─â, Sp├«nu e be╚Ťiv? SADOVEANU, N. F. 104. Pentru un be╚Ťiv toate se reduc la un vin bun. VLAHU╚Ü─é, O. A. 214. Tac─â-v─â gura, be╚Ťivilor, c─â v-aud copilele. ALECSANDRI, T. I 112. ÔŚŐ (Adjectival, ├«n compusul) Musc─â-be╚Ťiv─â = musculi╚Ť─â care de obicei tr─âie╚Öte ├«n roiuri mari ├«mprejurul vaselor cu b─âuturi alcoolice (Drosophila funebris).
M├ÜSC─é, mu╚Öte, s. f. I. 1. Insect─â din ordinul dipterelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt, care tr─âie╚Öte pe l├«ng─â casa omului; nume dat ╚Öi altor insecte din acela╚Öi ordin; (popular) nume dat oric─ârei insecte mici, zbur─âtoare, c─âreia nu i se ╚Ötie numele. O musc─â ├«mi c├«nta ├«n jurul capului o muzic─â lin─â. SADOVEANU, O. VI 313. Musca. a ie╚Öit din nou, a plecat, a reap─ârut. ARGHEZI, F. T. 110. Se putea auzi musca zb├«rn├«ind, at├«ta lini╚Öte ╚Öi t─âcere se f─âcu. ISPIRESCU, L. 143. Cum erau filele cam unse, tr─âgeau mu╚Ötele ╚Öi bondarii la ele. CREANG─é, A. 4. Nu toate mu╚Ötele fac miere (= nu to╚Ťi oamenii se arat─â destoinici la munca la care s├«nt pu╚Öi; aparen╚Ťele ├«n╚Öal─â). ÔŚŐ Fig. ╚śi numai omul cel mare, st─âp├«ne, tu-l os├«nde╚Öti, Ca s─â moar─â deopotriv─â cu mu╚Ötele omene╚Öti. HASDEU, R. V. 165. ÔŚŐ (Cu sens colectiv) Faci s─âmne... cu capii, a╚Öa, ca un cal ce se ap─âr─â de musc─â? ALECSANDRI, T. I 357. ÔŚŐ Expr. S─â se aud─â musca! = s─â fie t─âcere deplin─â. Cal r─âu de musc─â = cal n─âr─âva╚Ö. A c─âdea (sau a se b─âga) ca (sau cum cade, cum se bag─â) musca-n lapte = a sosi undeva ├«ntr-un moment r─âu ales, a interveni ├«ntr-o discu╚Ťie ├«n chip nepotrivit. Te-ai fi ├«mprietenit cu vreun b─âiat, chem├«ndu-se c─â ai pe cineva acolo ╚Öi c─â nu cazi cum cade musca-n lapte. PAS, Z. I 293. A fi (a se ╚Öti sau a se sim╚Ťi) cu musca pe c─âciul─â v. c─âciul─â. A se aduna (a se str├«nge sau a veni) ca mu╚Ötele la miere = a se aduna undeva la ceva pl─âcut, (├«n mare num─âr). (Despre o colectivitate de oameni) A muri ca mu╚Ötele = a muri ├«n num─âr foarte mare, pe capete, cu nemiluita. ÔŚŐ Compuse: musc─â-albastr─â (de carne) = musc─â mai mare dec├«t musca de cas─â, cu abdomenul albastru-lucios (Calliphora vomitoria); muscoi; pas─âre-musc─â v. pas─âre. 2. (Popular) Albin─â. ├«i era drag s─â ├«nve╚Ťe ╚Öi el me╚Öte╚Öugul albin─âritului, iar maica Evlampia b─âgase de seam─â c─â avea dar; nu-l ├«n╚Ťepau mu╚Ötele. SADOVEANU, P. M. 50. II. 1. Mic smoc de fire din barb─â, l─âsate s─â creasc─â sub buza inferioar─â. V. barbi╚Öon, cioc. Musta╚Ťa mic─â, m─ât─âsoas─â avea parc─â subÔÇÖ ea un soi de sedil─â pus─â pe buza de jos, o a╚Öa-zis─â musc─â. V. ROM. octombrie 1953, 135. 2. Scobitur─â ├«nnegrit─â ├«n din╚Ťii calului, care dup─â v├«rst─â de 6 ani se ╚Öterge prin roadere. V. mi╚Öin─â 2. 3. (Regional) C─âtarea armelor de foc.
╚Ü├ë╚ÜE s. f. (Numai ├«n expr.) Musc─â ╚Ťe╚Ťe = musc─â din Africa, care prin mu╚Öc─âtura ei provoac─â oamenilor ╚Öi animalelor boala somnului (Glossina palpalis).
BE╚Ü├ŹV, -─é, be╚Ťivi, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care are patima be╚Ťiei. 2. Adj. (├Än expr.) Musc─â-be╚Ťiv─â = musculi╚Ť─â care tr─âie╚Öte ├«n roiuri ├«n jurul vaselor cu b─âuturi alcoolice (Drosophila funebris). ÔÇô Din be╚Ťiu (rar folosit,<lat. *bibitivus) + suf. -iv.
m├║sca ╚Ť├ę╚Ťe s. f. art. + s. f.
!m├║sca-cir├ę╚Öelor (insect─â) s. f. art./m├║sc─â-de-cir├ę╚Öe s. f., g.-d. art. m├║╚Ötei-cir├ę╚Öelor/m├║╚Ötei-de-cir├ę╚Öe
!músca-hóiturilor (insectă) s. f. art., g.-d. art. múștei-hóiturilor
múscă s. f., g.-d. art. múștei; pl. múște
!múscă-albástră (insectă) s. f., g.-d. art. múștei-albástre; pl. múște-albástre
!m├║sc─â-be╚Ť├şv─â (insect─â) s. f., g.-d. art. m├║╚Ötei-be╚Ť├şve; pl. m├║╚Öte-be╚Ť├şve
!múscă-columbácă (insectă) s. f., g.-d. art. múștei-columbáce; pl. múște-columbáce
!múscă-de-cál (insectă) s. f., g.-d. art. múștei-de-cál; pl. múște-de-cál
!múscă-de-cárne (insectă) s. f., g.-d. art. múștei-de-cárne; pl. múște-de-cárne
m├║sc─â-de-cir├ę╚Öe v. m├║sca-cir├ę╚Öelor
!múscă-de-várză (insectă) s. f., g.-d. art. múștei-de-várză; pl. múște-de-várză
!múscă-máre (insectă) s. f., g.-d. art. múștei-mári; pl. múște-mári
!m├║sc─â-v├ęrde (insect─â) s. f., g.-d. art. m├║╚Ötei-v├ęrzi; pl. m├║╚Öte-v├ęrzi
!pásărea-múscă (specie de păsări) s. f. art., g.-d. art. pắsării-múscă; pl. pắsări-múscă
╚Ť├ę╚Ťe v. m├║sca ╚Ť├ę╚Ťe
m├║sca cir├ę╚Öelor / m├║sc─â de cir├ę╚Öe s.f. art. + s.f. / s.f. + prep. + s.f.
m├║sca h├│iturilor s. f. art. + s. n.
m├║sca ╚Ť├ę╚Ťe s. f. art. + s. f.
múscă s. f., g.-d. art. múștei; pl. múște
múscă columbácă s. f. + adj.
m├║sc─â de cal s. f. + prep. + s. m.
múscă de cárne s. f. + prep. + s. f.
múscă de várză s. f. + prep. + s. f.
múscă-albástră s. f.
m├║sc─â-be╚Ť├şv─â s. f., art. m├║sca-be╚Ť├şv─â
múscă-máre s. f.
m├║sc─â-v├ęrde s. f.
pásărea-múscă s. f., pl. păsări-muscă
╚Ť├ę╚Ťe s. f. invar.
MUSCA-BÓULUI s. v. streche.
MUSCA-CÁILOR s. v. tăun.
MUSCA-HÁNȚULUI s. v. musca hoiturilor, muscă-albastră, muscă de carne, muscă-mare.
M├ÜSC─é s. (ENTOM.) 1. (Musca domestica) (├«nv. ╚Öi reg.) mu╚Öi╚Ť─â, (reg.) b├óz─â, g├óz─â. 2. musca-calului (Gastrophitus equi) = (├«nv. ╚Öi reg.) sclep╚Ť, (reg.) muscoi, t─âun, g├óza-calului, musc─â-cr─âiasc─â, strechea-cailor, tr├óntor-de-cai; musca hoiturilor v. musc─â-albastr─â; musc─â-albastr─â (Calliphora vomitoria) = musca hoiturilor, musc─â de carne, musc─â-mare, (reg.) boanz─â, boarn─â, musca-han╚Ťului, musc─â-n─âzdr─âvan─â; musc─â-be╚Ťiv─â v. mu╚Öi╚Ť─â; musc─â columbac─â (Simulium columbaezensis) = (reg.) goang─â-de-marh─â, musc─â-d-a-mic─â, musc─â-n─âprasnic─â, musc─â-otr─âvitoare, musc─â-rea, musc─â-veninoas─â; musc─â de carne v. musc─â-albastr─â; musc─â-mare v. musc─â-albastr─â.
MÚSCĂ s. v. albină, gânganie, gâză, hexapod, insectă, mișină.
MUSCĂ-ALBÁSTRĂ s. v. viermănar.
MUSCĂ-CĂIÁSCĂ s. v. musca-calului.
MUSC─é-D-A-M├ŹC─é s. v. musc─â columbac─â.
MUSCĂ-DE-BÂZÁI s. v. streche.
MUSC─é-DE-B├éZ─é├ŹT s. v. streche.
MUSCĂ-DE-BÂZDĂRÁT s. v. tăun.
MUSC─é-DE-B├éZD─éR├ŹT s. v. streche.
MUSCĂ-DE-CÁL s. v. căpușă.
MUSCĂ-DE-HÓIT s. v. viermănar.
MUSCĂ-DE-MÁRHĂ s. v. streche.
MUSCĂ-MÁRE s. v. împărăteasă, mamă, matcă, regină.
MUSCĂ-MĂRHÁSCĂ s. v. tăun.
MUSCĂ-NĂPRÁSNICĂ s. v. muscă columbacă.
MUSCĂ-NĂZDRĂVÁNĂ s. v. musca hoiturilor, muscă-albastră, muscă de carne, muscă-mare.
MUSCĂ-OÁRBĂ s. v. tăun.
MUSCĂ-OTRĂVITOÁRE s. v. muscă columbacă.
MUSCĂ-REÁ s. v. muscă columbacă.
MUSCĂ-TĂÚNĂ s. v. tăun.
MUSCĂ-VÉRDE s. v. viermănar.
TSE-TSE s.f. v. ╚Ťe╚Ťe.
╚Ü├ë╚ÜE s.f. Musca ╚Ťe╚Ťe = musc─â african─â care provoac─â boala somnului. [Scris ╚Öi tse-tse. / < fr. ts├ę-ts├ę < cuv. bantu].
╚Ü├ë╚ÜE s. f. inv. musca ╚Ťe╚Ťe = musc─â african─â care provoac─â boala somnului. (< fr. ts├ę-ts├ę)
m├║sc─â (m├║╚Öte), s. f. ÔÇô 1. Insect─â (Musca domestica). ÔÇô 2. Albin─â. ÔÇô 3. P─âr l─âsat s─â creasc─â sub buza inferioar─â. ÔÇô 4. Cavitate ├«nnegrit─â pe din╚Ťii calului. ÔÇô Mr., megl. musc─â, istr. mu╚Öke. Lat. musca (Pu╚Öcariu 1137; Candrea-Dens., 1180; REW 5766), cf. it., prov., cat., sp., port. mosca, fr. mouche. ÔÇô Der. muscar, s. m. (insect─â, Telephorus fucus; gelat, Muscicapa griseola); musc─ârie (var. musc─âraie), s. f. (mul╚Ťime de mu╚Öte); muscur─â, adj. (oaie cu pete negre pe cap); cuv├«nt pe care Giuglea, Cercet─âri lexicografice, 18 ├«l deriv─â din lat. musculus < muscidus, cu probabilitate redus─â, ╚Öi care a trecut la bg. muskur (Capidan, Raporturile, 210).
M├ÜSC─é m├║╚Öte f. 1) Insect─â din ordinul dipterelor, cu dou─â aripi sub╚Ťiri ╚Öi cu aparatul bucal adaptat pentru ├«n╚Ťepat ╚Öi pentru supt. ~-de-cas─â. ÔŚŐ A se aduna (sau a se str├ónge, a se gr─âm─âdi, a veni) ca mu╚Ötele la miere a se aglomera ├«ntr-un loc (unde este rost de c├ó╚Ötig u╚Öor, f─âr─â munc─â). (S─â se aud─â) ~a! s─â fie lini╚Öte perfect─â. A se sim╚Ťi (sau a se ╚Öti) cu ~a pe c─âciul─â a se sim╚Ťi vinovat de ceva. Nu toate mu╚Ötele fac miere nu oricine (poate) face bun ╚Öi folositor. 2) pop. Orice insect─â mic─â zbur─âtoare. 3) Semn negru ├«n mijlocul panoului de tragere. [G.-D. mu╚Ötei] /<lat. musca
musc─â f. insect─â dipter─â cu aripioare transparente: cu musca pe c─âciul─â, vinovat (aluziune la ho╚Ťul de stup care fu tr─âdat de albina aninat─â pe c─âciula lui). [Lat. MUSCA].
prinde-muște m. cască-gură.
m├║sc─â f., pl. ╚Öte (lat. m┼şsca, musc─â, d. vgr. myiske, dim. d. my├«a, musc─â; it. pv. cat. sp. pg. mosca, fr. mouche). Un insect dipter care plictise╚Öte foarte mult oameni─ş (ma─ş ales la mas─â) ╚Öi vitele. Alte insecte zbur─âtoare care seam─ân─â a musc─â. Fire de barb─â l─âsate nerase supt buz─â. A te v├«r├« ca musca, a te amesteca ├«n toate plictisindu-─ş pe ce─ş-lal╚Ť─ş. A fi r─â┼ş de musc─â, a suferi din pricina mu╚Ötelor (de ex., a strechii─ş), vorbind de ca─ş. A fi cu musca pe c─âc─şul─â, a fi or─ş a te sim╚Ťi vinovat (pin aluziune la un ╚Üigan care furase m─şere ╚Öi fusese ├«nchis cu al╚Ťi─ş b─ânui╚Ť─ş ╚Öi e─ş f─âr─â s─â fie vinova╚Ť─ş. La ├«nchisoare, judec─âtorul le zise: ÔÇ×Musca se va pune pe c─âc─şula celu─ş vinovatÔÇŁ. Atunc─ş ╚Üiganu, f─âr─â s─â se g├«ndeasc─â ce face, r├«dic─â m├«na la c─âc─şul─â ca s─â alunge musca imaginar─â, ╚Öi a╚Öa fu descoperit ├«n hohotele de r├«s ale celor-lal╚Ť─ş). Prov. Nu toate mu╚Ötele fac m─şere (ci numa─ş albinele), nu to╚Ť─ş oameni─ş ├«s harnic─ş. Mi╚Öin─â.
musca-boului s. v. STRECHE.
musca-cailor s. v. T─éUN.
musca-han╚Ťului s. v. MUSCA-HOITURILOR. MUSC─é-ALBASTR─é. MUSC─é-DE-CARNE. MUSC─é-MARE.
MUSC─é s. (ENTOM.) 1. (Musca domestica) (├«nv. ╚Öi reg.) mu╚Öi╚Ť─â, (reg.) b├«z─â, g├«z─â. 2. musca-calului (Gastrophitus equi) = (├«nv. ╚Öi reg.) sclep╚Ť, (reg.) muscoi, t─âun, g├«za-calului, musc─â-c─âiasc─â, strechea-cailor, tr├«ntor-de-cai; musca-hoiturilor (Calliphora vomitoria) = musc─â-albastr─â, musc─â-de-carne, musc─â-mare, (reg.) boanz─â, boarn─â, musca-han╚Ťului, musc─â-n─âzdr─âvan─â; musc─â-albastr─â (Calliphora vomitoria) = musca-hoiturilor, musc─â-de-carne, musc─â-mare, (rcg.) boanz─â, boarn─â, musca-han╚Ťului, musc─â-n─âzdr─âvan─â; musc─â-be╚Ťiv─â (Drosophila funebris) = be╚Ťiv─â, rnu╚Öi╚Ť─â, musculi╚Ť─â-de-vin; musc─â-columbac─â (Simulium columbaczensis) = (reg.) goang─â-de-marh─â, musc─â-d-a-mic─â, musc─â-n─âprasnic─â, musc─â-otr─âvitoare, musc─â-rea, musc─â-veninoas─â; musc─â-de-carne (Calliphora vomitoria) = musca-hoiturilor, musc─â-albastr─â, musc─â-mare, (reg.) boanz─â, boarn─â, musca-han╚Ťului, musc─â-n─âzdr─âvan─â; musc─â-mare (Calliphora vomitoria) = musca-hoiturilor, musc─â-albastr─â, musc─â-de-carne, (reg.) boanz─â, boarn─â, musca-han╚Ťului, musc─â-n─âzdr─âvan─â.
musc─â s. v. ALBIN─é. G├ÄNGANIE. G├ÄZ─é. HEXAPOD. INSECT─é. MI╚śIN─é.
musc─â-albastr─â s. v. VIERM─éNAR.
musc─â-c─âiasc─â s. v. MUSCA-CALULUI.
musc─â-d-a-mic─â s. v. MUSC─é-COLUMBAC─é.
muscă-de-bîzăit s. v. STRECHE.
musc─â-de-cal s. v. C─éPU╚ś─é.
musc─â-de-hoit s. v. VIERM─éNAR.
musc─â-de-marh─â s. v. STRECHE.
muscă-mare s. v. ÎMPĂRĂTEASĂ. MAMĂ. MATCĂ. REGINĂ.
musc─â-m─ârhasc─â s. v. T─éUN.
musc─â-n─âprasnic─â s. v. MUSC─é-COLUMBAC─é.
musc─â-n─âzdr─âvan─â s. v. MUSCA-HOITURILOR. MUSC─é-ALBASTR─é. MUSC─é-DE-CARNE. MUSC─é-MARE.
musc─â-oarb─â s. v. T─éUN.
musc─â-otr─âvitoare s. v. MUSC─é-COLUMBAC─é.
musc─â-rea s. v. MUSC─é-COLUMBAC─é.
musc─â-t─âun─â s. v. T─éUN.
musc─â-verde s. v. VIERM─éNAR.
AQUILA NON CAPIT MUSCAS (lat.) vulturul nu prinde mu╚Öte ÔÇô Cine este preocupat de lucruri importante nu se las─â furat de nimicuri. V. ╚Öi De minimis non curat praetor.
MUSC─é, subst. 1. Muscu, haiduc olt. sec. al XIX lea (AO III 345); 2. Musculescu, M. (IS 267); ÔÇô C., olt. (Sd XXII). 3. Muscan fam., act.
a da afară muștele din Cișmigiu / din Herăstrău expr. a lenevi, a trândăvi.
a muri ca muștele expr. a muri în număr foarte mare.
a paște bobocii / muștele / vântul expr. a pierde vremea fără rost.
a se băga ca musca-n curul calului / în curul vacii / în lapte expr. a fi inoportun.
a se învârti ca o muscă fără cap expr. v. a se învârti ca un coi într-o căldare
a se v├ór├« ca musca-n curul calului / vacii expr. a interveni ├«n mod inoportun (├«ntr-o discu╚Ťie, ├«ntr-o ac╚Ťiune etc.).
musc─â, mu╚Öte s. f. 1. centru al unei ╚Ťinte la tir. 2. (er.) vulv─â, vagin.
muște s. f. (intl.) antecendente penale.
rea de musc─â expr. nimfoman─â.

Musc─â dex online | sinonim

Musc─â definitie

Intrare: musc─â
musc─â substantiv feminin
Intrare: ╚Ťe╚Ťe
╚Ťe╚Ťe substantiv feminin invariabil (numai) singular
tse-tse substantiv feminin invariabil (numai) singular
musc─â substantiv feminin
Intrare: Musc─â
Musc─â
Intrare: musca-cireșelor
musca-cireșelor (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: musca-hoiturilor
musca-hoiturilor substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: musc─â-albastr─â
musc─â-albastr─â substantiv feminin
Intrare: musc─â-be╚Ťiv─â
musc─â-be╚Ťiv─â substantiv feminin
Intrare: musc─â-columbac─â
musc─â-columbac─â substantiv feminin
Intrare: musc─â-de-cal
musc─â-de-cal substantiv feminin
Intrare: musc─â-de-carne
musc─â-de-carne substantiv feminin
Intrare: muscă-de-cireșe
muscă-de-cireșe substantiv feminin (numai) singular
Intrare: musc─â-de-varz─â
musc─â-de-varz─â substantiv feminin
Intrare: musc─â-mare
musc─â-mare substantiv feminin
Intrare: musc─â-verde
musc─â-verde substantiv feminin
Intrare: pas─ârea-musc─â
pas─ârea-musc─â substantiv feminin