musaca definitie

9 definiții pentru musaca

MUSACÁ, musacale, s. f. Mâncare preparată din carne tocată și felii de vinete, de cartofi sau de dovlecei, așezate în straturi alternative și coaptă în cuptor. – Din tc. musakka.
MUSACÁ, musacale, s. f. Mâncare preparată din carne tocată și felii de pătlăgele vinete, de cartofi sau de dovlecei, așezate în straturi alternative și coaptă în cuptor. – Din tc. musakka.
MUSACÁ s. f. Mîncare preparată din carne tocată și felii de pătlăgele vinete, de dovlecei sau de cartofi. Să-mi facă la masă... vro plachie, vro musaca. ALECSANDRI, T. I 196.
musacá s. f., art. musacáua, g.-d. art. musacálei; pl. musacále, art. musacálele
musacá s. f., art. musacáua, g.-d. art. musacálei; pl. musacále
musacá (musacále), s. f. – Mîncare de vinete cu carne tocată. Tc. musaka, cf. ngr. μουσαϰᾶς (Ronzevalle 161; Tiktin).
MUSACÁ ~le f. Produs culinar pregătit din carne tocată și din felii de legume (pătlăgele vinete, dovlecei sau cartofi), așezate în straturi și coapte în cuptor. [Art. musacaua; G.-D. musacalei] /<turc. musakka
musacà f. carne tocată cu pătlăgele vinete: să-mi facă la masă... vr’o musaca AL. [Turc. MUSAKA, lit. stropit].
musacá f. (turc. [d. ar.] musaka; ngr. musakás). Un fel de bucate compuse din carne tocată și feliĭ de patlagele saŭ cartofĭ saŭ fidea.

musaca dex

Intrare: musaca
musaca substantiv feminin