muruială definitie

13 definiții pentru muruială

MURUIÁLĂ, muruieli, s. f. (Reg.) 1. Muruire. 2. (Concr.) Lut sau alt material cu care se muruiește un perete, pardoseala etc. 3. (Concr.) Amestec de făină cu apă, ouă etc. cu care se unge pâinea, mălaiul etc., înainte de a fi băgate în cuptor. – Murui + suf. -eală.
MURUIÁLĂ, muruieli, s. f. 1. Muruire. 2. (Concr.) Lut sau alt material cu care se muruiește un perete, pardoseala etc. 3. (Reg.; concr.) Amestec de făină cu apă, ouă etc. cu care se unge pâinea, mălaiul etc., înainte de a fi băgate în cuptor. – Murui + suf. -eală.
MURUIÁLĂ s. f. (Regional) Acțiunea de a murui. 1. Acoperirea pereților unei case cu un strat de lut. 2. Lut sau alt material cu care se muruiește. Mu- ruiala pe pereții de lemn... cade cu vremea. SLAVICI, N. I 9.
muruiálă (reg.) s. f., g.-d. art. muruiélii; pl. muruiéli
muruiálă s. f., g.-d. art. muruiélii; pl. muruiéli
MURUIÁLĂ s. 1. v. lipire. 2. (concr.) (reg.) imală, murluială. (~ pentru lipitul caselor țărănești.)
MURUIÁLĂ s. v. jeg, lipitură, murdărie, necurățenie.
MURUIÁLĂ ~iéli f. 1) v. A MURUI. 2) Lut muiat în apă și frământat cu care se muruiește. /a murui + suf. ~eală
murueală f. 1. tencueală; 2. un fel de terciu din făină de grâu cu care se amestecă mălaiul înainte de a-l pune la copt.
muruĭálă f., pl. ĭelĭ. Mold. Trans. Acțiunea de a murui. Tencuĭală.
MURUIA s. 1. muruire. (~ pereților unei case țărănești.) 2. (concr.) (reg.) imală, murluială. (~ pentru lipitul caselor țărănești.)
muruia s. v. JEG. LIPITURĂ. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE.
muruială, muruieli, s.f. – (reg.) Tencuială cu lut amestecat cu apă (Trans.). – Din murui + suf. -eală (DEX, MDA).

muruială dex

Intrare: muruială
muruială substantiv feminin