Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru murmuitor

MURMUIT├ôR, -O├üRE, murmuitori, -oare, adj. (├Änv.) Murmur─âtor. [Pr.: -mu-i-] ÔÇô Murmui + suf. -tor.
MURMUIT├ôR, -O├üRE, murmuitori, -oare, adj. (├Änv.) Murmur─âtor. [Pr.: -mu-i-] ÔÇô Murmui + suf. -tor.
MURMUITÓR, -OÁRE, murmuitori, -oare, adj. (Rar) Care murmură. Împlu aend văratic de mireasmă și răcoare A popoarelor de muște sărbători murmuitoare. EMINESCU, O. I 85.
murmuitór (înv.) (-mu-i-) adj. m., pl. murmuitóri; f. sg. și pl. murmuitoáre
murmuitór adj. m. (sil. -mu-i-), pl. murmuitóri; f. sg. și pl. murmuitoáre
MURMUITÓR adj. v. murmurător, susurător, șopotitor.
murmuitor a. care scoate un murmur: a popoarelor de muște sărbători murmuitoare EM.
murmuitor adj. v. MURMUR─éTOR. SUSUR─éTOR. ╚śOPOTITOR.

Murmuitor dex online | sinonim

Murmuitor definitie

Intrare: murmuitor
murmuitor adjectiv
  • silabisire: -mu-i-