muntos definitie

10 definiții pentru muntos

MUNTÓS, -OÁSĂ, muntoși, -oase, adj. Cu munți, format din munți, bogat în munți; de munte, al muntelui. – Munte + suf. -os.
MUNTÓS, -OÁSĂ, muntoși, -oase, adj. Cu munți, format din munți, bogat în munți; de munte, al muntelui. – Munte + suf. -os.
MUNTÓS, -OÁSĂ, muntoși, -oase, adj. Plin de munți, cu munți, format din munți. Mai presus de acel brîu muntos se înalță două piramide mari de munți. BĂLCESCU, O. II 207.
muntós adj. m., pl. muntóși; f. muntoásă, pl. muntoáse
muntós adj. m., pl. muntóși; f. sg. muntoásă, pl. muntoáse
MUNTÓS adj. (GEOGR.) (livr.) montan, (reg.) muntenat, (înv.) montanistic, muntenos. (Zonă ~oasă.)
MUNTÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre terenuri) Care este acoperit cu munți. 2) Care este constituit din munți. Lanț ~. /munte + suf. ~os
muntos a. plin de munți: țară muntoasă. [Lat. MONTUOSUS].
muntós, -oásă adj. (lat. montosus și montuosus). Plin de munțĭ: locurĭ muntoase.
MUNTOS adj. (GEOGR.) (livr.) montan, (reg.) muntenat, (înv.) montanistic, muntenos. (Zonă ~.)

muntos dex

Intrare: muntos
muntos adjectiv