7 definiții pentru muntișor
MUNTIȘÓR, muntișori,
s. m. (Rar) Munticel. –
Munte +
suf. -ișor.
MUNTIȘÓR, muntișori,
s. m. (Rar) Munticel. –
Munte +
suf. -ișor.
MUNTIȘÓR, muntișori și munțișori,
s. m. Munticel. Dornele-s numai pîraie, numai munțișori cu brazi, numai țăpșanuri și așezări de sate. SADOVEANU, B. 151. [Piatra] stă între doi ascuțiți munțișori. NEGRUZZI, S. I 196. O bîtcă ce este între patru dealuri, dincolo de muntișorul ăla ce se vede. GORJAN, H. I 63.
muntișór (rar)
s. m.,
pl. muntișóri
muntișór s. m., pl. muntișóri MUNTIȘÓR s. (GEOGR.) munticel. MUNTIȘOR s. (GEOGR.) munticel. Muntișor dex online | sinonim
Muntișor definitie
Intrare: muntișor
muntișor substantiv masculin