Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

cant├íbri smp [At: DEX2 / E: fr Cantabres] Veche popula╚Ťie din Spania, supus─â de romani dup─â o ├«ndelungat─â rezisten╚Ť─â.
GARO├üF─é, garoafe, s. f. Plant─â erbacee ornamental─â cu frunze opuse ╚Öi liniare, cu flori de culori diverse ╚Öi cu miros specific, pl─âcut (Dianthus caryophyllus). ÔŚŐ Compuse: garoaf─â-de-c├ómp (sau s─âlbatic─â) = garofi╚Ť─â (2); garoaf─â-de-munte = plant─â cu frunze lanceolate, cu flori pl─âcut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). ÔÇô Din ngr. ghar├║falo.
GAROF├Ź╚Ü─é, garofi╚Ťe, s. f. 1. Diminutiv al lui garoaf─â. 2. Plant─â erbacee cu frunze lanceolate ╚Öi flori purpurii; garoaf─â-de-c├ómp (Dianthus carthusianorum). 3. Plant─â erbacee ornamental─â cu tulpina ramificat─â, cu flori mari, ro╚Öii, albe sau pestri╚Ťe (Dianthus chinensis). 4. (├Än compusele) Garofi╚Ť─â-de-munte = plant─â erbacee cu flori mari, purpurii (Dianthus compactus); garofi╚Ťa-Pietrei-Craiului = plant─â erbacee a c─ârei tulpin─â de 10-20 cm poart─â o singur─â floare purpurie br─âzdat─â radial de dungi mai ├«nchise (Dianthus callizorus). ÔÇô Garoaf─â + suf. -i╚Ť─â.
G─é├ŹN─é, g─âini, s. f. Specie de pas─âre domestic─â, crescut─â pentru carne ╚Öi ou─â (Gallus domestica); pas─âre care face parte din aceast─â specie; p. restr. femela coco╚Öului. ÔŚŐ Expr. A se culca (odat─â) cu g─âinile = a se culca foarte devreme. C├ónt─â g─âina ├«n cas─â, se zice c├ónd ├«ntr-o c─âsnicie cuv├óntul hot─âr├ótor ├«l are femeia. ÔÖŽ Compuse: g─âin─â-s─âlbatic─â (sau -de-munte) = femela coco╚Öului-de-munte; (Entom.) g─âina-lui-Dumnezeu = buburuz─â. ÔÇô Lat. gallina.
M├ÜNTE, mun╚Ťi, s. m. 1. Ridic─âtur─â a scoar╚Ťei p─âm├óntului mai mare dec├ót dealul, de obicei st├óncoas─â ╚Öi dep─â╚Öind ├«n─âl╚Ťimea de 800 de metri. ÔŚŐ Expr. Prin mun╚Ťi ╚Öi v─âi = peste tot, pretutindeni, pe tot ├«ntinsul. ÔÖŽ Regiune, zon─â muntoas─â. 2. Fig. Gr─âmad─â, cantitate mare (╚Öi ├«nalt─â) din ceva; morman. ÔÖŽ Om foarte ├«nalt (╚Öi solid). 3. (├Än sintagma) Munte de pietate = ├«ntreprindere de credit specializat─â ├«n acordarea de credite pe baza amanet─ârii obiectelor de uz personal; cas─â de lombard. ÔÇô Lat. mons, -tem.
╚śT├ëVIE, ╚Ötevii, s. f. Plant─â erbacee peren─â, cu tulpin─â puternic─â, cu frunze ovale, comestibile, a c─ârei r─âd─âcin─â este folosit─â ├«n medicin─â pentru propriet─â╚Ťile ei astringente ╚Öi depurative (Rumex patientia). ÔŚŐ Compus: ╚Ötevie-de-munte = plant─â erbacee peren─â, cu tulpina ├«nalt─â de 50-100 cm, cu frunze palmate, cu flori mici albe-roz ├«n inflorescen╚Ťe (Astrantia major). ÔÇô Din sl. ┼ítavije, bg. ┼ítavel, sb. ┼ítavlije.
GARO├üF─é, garoafe, s. f. Plant─â erbacee ornamental─â cu frunze opuse ╚Öi liniare, cu flori de culori diverse ╚Öi cu miros specific, pl─âcut (Dianthus caryophyllus). ÔŚŐ Garoaf─â de c├ómp (sau s─âlbatic─â) = garofi╚Ť─â (2). Garoaf─â de munte = plant─â cu frunze lanceolate, cu flori pl─âcut mirositoare, albe sau roz, cu peri purpurii (Dianthus superbus). ÔÇô Din ngr. ghar├║falo.
GAROF├Ź╚Ü─é, garofi╚Ťe, s. f. 1. Diminutiv al lui garoaf─â. 2. Plant─â erbacee cu frunze lanceolate ╚Öi flori purpurii; garoaf─â de c├ómp (Dianthus carthusianorum). 3. Plant─â erbacee ornamental─â cu tulpina ramificat─â, cu flori mari, ro╚Öii, albe sau pestri╚Ťe (Dianthus chinensis). 4. (├«n sintagmele) Garofi╚Ť─â de munte = plant─â erbacee cu flori mari, purpurii (Dianthus compactus). Garofi╚Ťa Pietrei Craiului = plant─â erbacee a c─ârei tulpin─â de 10-20 cm poart─â o singur─â floare purpurie br─âzdat─â radial de dungi mai ├«nchise (Dianthus callizorus). ÔÇô Garoaf─â + suf. -i╚Ť─â.
G─é├ŹN─é, g─âini, s. f. Specie de pas─âre domestic─â, crescut─â pentru carne ╚Öi ou─â (Gallus domestica); pas─âre care face parte din aceast─â specie; p. restr. femela coco╚Öului. ÔŚŐ Expr. A se culca (odat─â) cu g─âinile = a se culca foarte devreme. C├ónt─â g─âina ├«n cas─â, se zice c├ónd ├«ntr-o c─âsnicie cuv├óntul hot─âr├ótor ├«l are femeia. ÔÖŽ Compus: g─âin─â-s─âlbatic─â (sau -de-munte) = femela coco╚Öului-de-munte. ÔÇô Lat. gallina.
M├ÜNTE, mun╚Ťi, s. m. 1. Ridic─âtur─â a scoar╚Ťei p─âm├óntului mai mare dec├ót dealul, de obicei st├óncoas─â ╚Öi dep─â╚Öind ├«n─âl╚Ťimea de 800 de metri. ÔŚŐ Expr. Prin mun╚Ťi ╚Öi v─âi = peste tot, pretutindeni, pe tot ├«ntinsul. ÔÖŽ Regiune, zon─â muntoas─â. 2. Fig. Gr─âmad─â, cantitate mare (╚Öi ├«nalt─â) din ceva; morman. ÔÖŽ Om foarte ├«nalt (╚Öi solid). 3. (├Än sintagma) Munte de pietate = ├«ntreprindere capitalist─â de credit specializat─â ├«n acordarea de credite pe baza amanet─ârii obiectelor de uz personal; cas─â de lombard. ÔÇô Din lat. mons, -tem.
╚śT├ëVIE, ╚Ötevii, s. f. Plant─â erbacee cu tulpin─â puternic─â, cu frunze ovale, comestibile, a c─ârei r─âd─âcin─â este folosit─â ├«n medicin─â pentru propriet─â╚Ťile ei astringente ╚Öi depurative (Rumex patientia). ÔŚŐ Compus: ╚Ötevie-de-munte = plant─â erbacee peren─â, cu tulpina ├«nalt─â de 50-100 cm, cu frunze palmate, cu flori mici albe-roz ├«n inflorescen╚Ťe (Astrantia major). ÔÇô Din sl. ┼ítavije, bg. ┼ítavel, scr. ┼ítavlije.
G─é├ŹN─é, g─âini, s. f. Pas─âre domestic─â de curte din ordinul galinaceelor, care se cre╚Öte pentru ou─â ╚Öi carne; femela coco╚Öului. G─âinile cotcod─âceau ├«n co╚Ötirea╚Ť─â, vestind gospodarii c─â se lumineaz─â de ziu─â. CAMILAR, TEM. 151. Pe stra╚Öina casei, g─âinile c─âutau chior├«╚Ö, cu poft─â, spre p─âtulul a╚Öezat ├«n cr─âcile copacului de l├«ng─â cas─â. BUJOR, S. 29. Pot s─â prind ╚Öerpele din culcu╚Ö, cum ai prinde d-ta un pui de g─âin─â din p─âtul. CREANG─é, P. 122. G─âina care c├«nt─â seara n-are ou diminea╚Ťa, se zice despre cineva care face gur─â mult─â ╚Öi treab─â pu╚Ťin─â. G─âina b─âtr├«n─â face zeama bun─â. ÔŚŐ Expr. A se culca (o dat─â) cu g─âinile = a se culca foarte devreme. Baba, care se culcase o dat─â cu g─âinele, se scul─â cu noaptea-n cap. CREANG─é, P. 6. Se vede c─â ╚Öi aici, ca ╚Öi la Nicore╚Öti, el se culca o dat─â cu g─âinile. ALECSANDRI, T. I 84. A c├«nta g─âina-n cas─â, se zice c├«nd ├«n cas─â porunce╚Öte femeia. ├Än casa noastr─â voi ca s─â c├«nte coco╚Öul, iar nu g─âina. ISPIRESCU, L. 31. Apucase a c├«nta g─âina la casa lui ╚Öi cuco╚Öul nu mai avea nici o trecere. CREANG─é, P. 285. A avea orbul g─âinilor = a nu vedea bine. A umbla ca o g─âin─â beat─â = a umbla ├«mpleticindu-se. ÔŚŐ Compuse: g─âin─â-s─âlbatic─â sau g─âin─â-de-munte = pas─âre s─âlbatic─â ceva mai mic─â dec├«t g─âina domestic─â, ale c─ârei pene seam─ân─â cu ale pot├«rnichii, av├«nd pete albe pe aripi ╚Öi pe coad─â.
M├ÜNTE, mun╚Ťi, s. m. 1. Ridic─âtur─â a scoar╚Ťei p─âm├«ntului mai mare dec├«t dealul, de obicei st├«ncoas─â ╚Öi dep─â╚Öind ├«n─âl╚Ťimea de 800 de metri. ├Än fa╚Ťa noastr─â, mun╚Ťii Dobrogei st─âteau nemi╚Öca╚Ťi, cu frun╚Ťile posomorite, la spatele p─âdurilor de s─âlcii ╚Öi mla╚Ötinilor ├«ntinse. DUN─éREANU, N. 28. C├«nd s─â pun─â m├«na pe d├«nsa, zb├«r! pe v├«rful unui munte ╚Öi se ascunde dup─â o st├«nc─â. CREANG─é, P. 268. C├«mpii frumoase, ├«mprejurate de mun╚Ťi verzi, se ├«ntindeau mai mult dec├«t putea prinde ochiul. RUSSO, O. 24. E un brad ├«n munte, Cu cr─âci verzi, cu verde frunte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 29. ÔŚŐ (├Än metafore ╚Öi compara╚Ťii, pentru a exprima propor╚Ťiile neobi╚Önuite ale unui lucru) Un munte de om. Ôľş Un val ca un munte. DR─éGHICI, R. 34. ÔŚŐ Loc. adj. De munte = de la munte. Sub un ulm Aluta cat─â s─â se culce, ╚śi cu flori de munte face fraged pat. BOLINTINEANU, O. 86. Atunce falnic omul ridic─â a sa frunte ╚śi-n ceruri cu m├«ndrie a╚Ťint─â ochiul s─âu. Fiin╚Ťa lui se-nal╚Ť─â ca vulturul de munte. ALECSANDRI, P. I 125. (├Än raport cu regiunea Moldovei ╚Öi a Munteniei) De peste mun╚Ťi = din Transilvania. Rom├«nii de peste mun╚Ťi. ÔŚŐ Expr. Prin mun╚Ťi ╚Öi v─âi = peste tot. Munte de ghea╚Ť─â = ghe╚Ťar plutitor. ÔÖŽ (Popular) Loc de p─â╚Öune. Turmele de-╚Öi aduna ╚śi la munte le pornea. TEODORESCU, P. P. 513. 2. Fig. Gr─âmad─â, cantitate mare de ceva. Pe l├«ng─â zidurile uzinei, adev─âra╚Ťi mun╚Ťi de o╚Ťel ╚Öi fier, de font─â ╚Öi aram─â. STANCU, U.R.S.S. 195. Mihai porni ├«napoi pe solul turcesc.. trimi╚Ť├«nd sultanului vorbe pa╚Önice ╚Öi, ├«n secret, f─âg─âduind mun╚Ťi de aur. B─éLCESCU, O. II 273. 3. (Numai ├«n expr.) Munte de pietate = cas─â de amanet ├«n ╚Ť─ârile burgheze. Coco╚Öul ╚Ťinea loc ceasornicului amanetat la muntele de pietate. C. PETRESCU, C. V. 23.
╚śUV├üR, ╚Öuvari, s. m. (├Än compusul ╚Öuvar-de-munte) Plant─â erbacee din familia gÔÇÖramineelor, cu tulpina dreapt─â ╚Öi cu flori mici, verzi-violete; cre╚Öte prin fine╚Ťe ╚Öi este folosit─â ca nutre╚Ť (Poa trivialis).
cápră-de-múnte (capră sălbatică) (ca-pră) s. f., g.-d. art. cáprei-de-múnte; pl. cápre-de-múnte
cocóș-de-múnte (pasăre) s. m., pl. cocóși-de-múnte
cur├ęchi-de-m├║nte (plant─â erbacee) s. m.
drob-de-m├║nte (arbust) s. m., pl. drobi-de-m├║nte
!garoáfă-de-múnte s. f., g.-d. art. garoáfei-de-múnte; pl. garoáfe-de-múnte
!garof├ş╚Ť─â-de-m├║nte s. f., g.-d. art. garof├ş╚Ťei-de-m├║nte; pl. garof├ş╚Ťe-de-m├║nte
g─â├şn─â-de-m├║nte s. f., g.-d. art. g─â├şnii-de-m├║nte; pl. g─â├şni-de-m├║nte
lili├íc-de-m├║nte (plant─â) (-li-ac) s. m., pl. lili├ęci-de-m├║nte
!micsándră-de-múnte (plantă) s. f., g.-d. art. micsándrei-de-múnte; pl. micsándre-de-múnte
m├║nte s. m., pl. mun╚Ťi
m├║nte-bl├│c s. m., pl. mun╚Ťi-bl├│c
múnte-de-pietáte (-pi-e-) s. m., art. múntele-de-pietáte
!plop-de-m├║nte (plant─â) s. m., pl. plopi-de-m├║nte
!rß║ąia-m├║n╚Ťilor (plant─â) s. f. art., g.-d. art. rß║ąiei-m├║n╚Ťilor
!rug-de-m├║nte (zmeur) s. m., pl. rugi-de-m├║nte
!scorúș-de-múnte (plantă) s. m., pl. scorúși-de-múnte
!╚Öt├ęvie-de-m├║nte (plant─â) (-vi-e-) s. f., art. ╚Öt├ęvia-de-m├║nte (-vi-a-), g.-d. art. ╚Öt├ęviei-de-m├║nte; pl. ╚Öt├ęvii-de-m├║nte, art. ╚Öt├ęviile-de-m├║nte (-vi-i-)
!trandaf├şr-de-m├║nte (plant─â) s. m., pl. trandaf├şri-de-m├║nte
cápră de múnte s. f. + prep. + s. m., g.-d. art. cáprei de múnte; pl. cápre de múnte
cocóș-de-múnte s. m., pl. cocóși-de-múnte
cur├ęchi-de-m├║nte s. m.
drob-de-m├║nte s. m.
garoáfă de múnte s. f. + prep. + s. m.
garof├ş╚Ť─â de m├║nte s. f. + prep. + s. m.
g─â├şn─â-de-m├║nte s. f., pl. g─â├şni-de-m├║nte
liliác-de-múnte s. m.
micsándră-de-múnte (bot.) s. f., g.-d. art. micsándrei-de-múnte
m├║nte s. m., pl. mun╚Ťi
m├║nte-bl├│c s. m., pl. mun╚Ťi-bl├│c
múnte-de-pietáte s. m.
plop de m├║nte s. m. + prep. + s. m.
r├óia-m├║n╚Ťilor (bot.) s. f.
rug de m├║nte s. m. + prep. + s. m.
scorúș de múnte s. m. + prep. + s. m.
╚Öt├ęvie-de-m├║nte s. f.
șuvár-de-múnte s. m.
trandaf├şr-de-m├║nte s. m.
BUJOR-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
BUJOREL-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
BULBUCEL-DE-MÚNTE s. v. bulbuc.
CHIMEN-DE-MÚNTE s. v. brioală.
COACĂZ-DE-MÚNTE s. v. păltior.
FRASIN-DE-MÚNTE s. v. mojdrean.
GARO├üF─é s. (BOT.) 1. v. garofi╚Ť─â de gr─âdin─â. 2. garoaf─â de c├ómp v. garofi╚Ť─â; garoaf─â de munte (Dianthus superbus) = garofi╚Ť─â, garoaf─â s─âlbatic─â, (reg.) floare-domneasc─â; garoaf─â s─âlbatic─â (Dianthus carthusianorum) a) v. garofi╚Ť─â; b) v. garoaf─â de munte.
G─éLBENE├ü s. (BOT.) 1. (Rorippa amphibia) (reg.) hreni╚Ť─â, floare-de-leac. 2. (Ranunculus polyanthemos; la pl.) (reg.) boglar, piciorul-coco╚Öului. 3. g─âlbenele de munte (Ranunculus carpaticus) = (reg.) piciorul-coco╚Öului. 4. v. p─â╚Öti╚Ť─â.
GUZGAN-DE-M├ÜNTE s. v. belhi╚Ť─â, chi╚Ťcan.
MIC╚śUNEA-DE-M├ÜNTE s. v. topora╚Ö, viorea, vioric─â.
MIC╚śUNELE-DE-M├ÜNTE s. pl. v. unghia-p─âs─ârii.
M├ÜNTE s. (GEOGR.) 1. masiv, (├«nv.) codru, promontoriu. (~╚Ťii Bucegi.) 2. munte de ghea╚Ť─â v. aisberg.
PANSELUȚE-DE-MÚNTE s. pl. v. unghia-păsării.
PODBÁL s. (BOT.) 1. (Tussilago farfara) (reg.) păpădie, ropan, ropanior. 2. podbal-de-munte v. arnică.
RÂNDUNICĂ-DE-MÚNTE s. v. drepnea.
SCÂNTEIUȚĂ-DE-MÚNTE s. v. parpian.
STURZ DE MÚNTE s. v. cocoșar.
SUNĂTOARE-DE-MÚNTE s. v. parpian.
SUSAI-DE-MÚNTE s. v. tâlhărea.
╚śUVAR-DE-M├ÜNTE s. v. firu╚Ť─â.
TRANDAFIR-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
m├║nte (m├║n╚Ťi), s. m. ÔÇô Ridic─âtur─â de p─âm├«nt mai mare dec├«t dealul; lan╚Ť montan. ÔÇô Mr., istr. munte, megl. munti. Lat. montem (Pu╚Öcariu 1128; Candrea-Dens., 1169; REW 5664), cf. it., sp., port. monte, prov., fr. mont, cat. munt. Se folose╚Öte ├«n Trans. cu sensul special de ÔÇ×p─â╚ÖuneÔÇŁ, cf. sp. monte ÔÇ×p─âdureÔÇŁ. ÔÇô Der. Muntenia s. f. (Valahia); muntean, adj. (de la munte); muntean, s. m. (locuitor al Munteniei); muntenesc, adj. (muntean, valah); muntene╚Öte, adv. (ca ├«n Valahia); muntenism, s. n. (particularitate lingvistic─â din Muntenia); munticel, s. m. (colin─â), cf. muncel; muntar, s. m. (Trans., mulg─âtor de vaci ╚Öi oi care pasc); muntos, adj. (de munte), pe care Pu╚Öcariu 1229 ├«l deriv─â direct din lat. montu┼Źsus. ÔÇô Din rom. provine pol. multanka ÔÇ×flautÔÇŁ, din numele propriu muntenia (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Candrea, Elemente, 403).
M├ÜNTE ~╚Ťi m. 1) Ridic─âtur─â a scoar╚Ťei p─âm├óntului mai mare dec├ót dealul, cu ├«n─âl╚Ťimi care dep─â╚Öesc, ├«n general, 800 de metri. ÔŚŐ ~ de ghea╚Ť─â ghe╚Ťar plutitor; aisberg. Prin ~╚Ťi ╚Öi v─âi peste tot; pretutindeni. 2) fig. Cantitate mare de ceva; gr─âmad─â; morman. /<lat. mons, ~is
Afini╚Ö (Mun╚Ťii) m. o ramur─â a Biharului care se prelunge╚Öte p├ón─â la Cluj.
Anzi (Mun╚Ťii) pl. sau Cordilierii Anzilor, imens lan╚Ť de mun╚Ťi ├«n America de S. dÔÇÖalungul coastei oceanului Pacific, pe o lungime de 7.500 km.
Apala╚Öi (Mun╚Ťii) pl. V. Alegani.
Apenini pl. mare lan╚Ť de mun╚Ťi cari str─âbat Italia ├«n toat─â lungimea ei: 1300 km.
Apuseni (Mun╚Ťii) pl. sau Mun╚Ťii Metalici, ╚Öir de mun╚Ťi ce se ├«ntind ├«ntre Mure╚Ö ╚Öi Arie╚Ö, coprinz├ónd 5 jude╚Ťe ardelene.
Aventin (Muntele) m. una din cele 7 coline ale Romei antice. Acolo se retraser─â plebeii revolta╚Ťi ├«n contra patricienilor.
Balcani pl. numi╚Ťi ├«n antichitate Hemu, lan╚Ť de mun╚Ťi ├«n Turcia, ├«ncepe la E. de Sofia, desparte Bulgaria de Rumelia ╚Öi sf├ór╚Öe╚Öte la capul Emineh, pe Marea Neagr─â (Balcanic).
Blanc m. 1. (Muntele), cel mai înalt pisc muntos al Europei în Alpi: 4810 m.; 2. (Capul), în Africa, pe coasta occidentală a Saharei.
Cantabri pl. 1. (Mun╚Ťii), partea Pirineilor spanioli, ├«n Biscaya; 2. popor din vechea Spania, cari locuiau la S. de golful Gasconiei.
Capitoliu (Muntele) m. una din cele șapte coline ale Romei, care purta Capitoliul.
Ceveni (Mun╚Ťii) pl. lan╚Ť de mun╚Ťi ├«n centrul Fran╚Ťei.
Ceviot (Mun╚Ťii) pl. lan╚Ť de mun╚Ťi care separ─â Anglia de Sco╚Ťia. Oi foarte c─âutate.
Ciuc n. 1. (Mun╚Ťii), ╚Öir carpatic constituit dintrÔÇÖo singur─â culme, la S. de Trotu╚Ö; 2. (Csik), jude╚Ť ├«n Transilvania, a╚Öezat pe st├ónga Oltului cu 140.000 loc.; 3. (Mercurea sau Szereda), capitala jude╚Ťului, pe valea Oltului: 6000 loc.
Comarnic (Muntele), n. 1. ramur─â a Carpa╚Ťilor, ├«n jud. Arge╚Ö, separ─â basi nul Oltului de al Vedei; 2. sat la N. de Ploe╚Öti: 6700 loc. Br├ónzeturi ╚Öi cariere de argil─â foarte bun─â pentru ciment.
Cordilieri (Mun╚Ťii) pl. V. Anzi.
Cristianul (Muntele) m. ramur─â a mun╚Ťilor Bucegi, care se prelunge╚Öte p├ón─â aproape de Bra╚Öov.
Dorna f. 1. (Mun╚Ťii), por╚Ťiune a Carpa╚Ťilor Moldovei ├«n jud. Suceava; 2. sat ├«n jud. Suceava: 2200 loc. Ape minerale; 3. (Pasul), trec─âtoare deschis─â de r├óul Bistri╚Ťa, pune ├«n comunica╚Ťiune Ia╚Öii cu ora╚Öul Bistri╚Ťa din Ardeal; 4. (Vatra), localitate ├«n Bucovina cu ape feruginoase. V. ╚śarul.
F─âg─âra╚Ö (F├│garas) n. 1. (Mun╚Ťii), por╚Ťiunea Carpa╚Ťilor ardeleni ce se ├«ntinde p├ón─â la Olt, cu piscul uria╚Ö Negoiul; 2. (╚śesul), c├ómpie roditoare str─âb─âtut─â de Olt; 3. (╚Üara Oltului), od. ducat rom├ón ├«n sec. XIII, azi jude╚Ť ├«n Ardeal: 93.000 loc.; 4. ora╚Ö ├«n jude╚Ťul cu acela╚Ö nume, a╚Öezat ├«ntre Sibii ╚Öi Bra╚Öov: 6500 loc. (F─âg─âr─â╚Öean).
Gherghiu (Gy├Ârgy├Â) m. Mun╚Ťii Gherghiului, massiv spre S.-V. de mun╚Ťii Bistri╚Ťei, separ─â apele Bistricioarei de ale Mure╚Öului.
Giurgea (Muntele) f. culme ├«n jud. Putna, desp─âr╚Ťind apa R├ómnicului de a Milcovului.
Grente╚Ö (Muntele) n. por╚Ťiune a Carpa╚Ťilor dela vama Bicazului p├ón─â la S. de jud. Suceava.
Hangu (Muntele) m. 1. massiv ├«ntre Bistri╚Ťa ╚Öi Bicaz, av├ónd ├«n centru Ceahl─âul; 2. sat ├«n jud. Neam╚Ťu, l├óng─â care e un izvor de ape minerale.
Ha╚Ťeg (H├ítzeg) n. 1. (Muntele) por╚Ťiune a Carpa╚Ťilor cu piscul Retezatul; 2. (Valea), ╚Öes frumos spre N. de muntele cu acela╚Ö nume, udat de r├óul Streiu; 3. or─â╚Öel ardelenesc pe Streiu: 2598 loc. (dintre cari 1996 rom├óni).
Iacobdeal n. (sau Muntele Carol I) 1. deal în Dobrogea pe lângă Dunăre; 2. carieră de granit de o calitate excelentă.
Incu (Muntele) m. pisc al Carpa╚Ťilor, l├óng─â apa Cirimu╚Öului.
Luna (Mun╚Ťii) f. lan╚Ť de mun╚Ťi ├«n Africa, pe limitele Zanghebarului.
Mehedin╚Ťi pl. 1. (Mun╚Ťii), por╚Ťiune a Carpa╚Ťilor ├«n jud. cu acela╚Ö nume; 2. cel mai apusean jude╚Ť al Munteniei, a c─ârui parte nordic─â e format─â de massivul Carpa╚Ťilor: 295.000 loc. Cap. Turnu-Severin (Mehedin╚Ťean).
Metalici (Mun╚Ťii) pl. 1. V. Erzgebirge; 2. massiv la S. de Mun╚Ťii Apuseni, se desface ├«n dou─â ╚Öiruri: Trasc─âul ╚Öi Zarandul.
munte m. ridic─âtur─â mare de p─âm├ónt (ce trece peste 300 metri): cel mai ├«nalt munte al globului e Everest; 2. fig. gr─âmad─â mare: munte de z─âpad─â, de ghia╚Ť─â. [Lat. MONTEM].
Munte (St.) m. numele popular al Muntelui Athos.
munte-de-pietate m. a╚Öez─âm├ónt, sub controlul Statului, unde se ├«mprumut─â cu dob├ónd─â pe amanete: mun╚Ťii de pietate au ├«nceput s─â func╚Ťioneze la 1777 ├«n Fran╚Ťa. (= fr. mont de pi├ęt├ę).
Neam╚Ťu m. 1. (Muntele), por╚Ťiune a Carpa╚Ťilor, desparte basinul Moldovei de al Bistri╚Ťei; 2. g├órli╚Ť─â, afluent al Moldovei; 3. jude╚Ť a╚Öezat ├«n partea de N.-V. a Moldovei: 169.000 loc. Cap. Piatra; 4. (T├órgu-Neam╚Ťu), ora╚Ö ├«n jude╚Ťul cu acela╚Ö nume: 10.000 loc. Spital ╚Öi fabric─â de postav.
Negri (Mun╚Ťii) pl. numi╚Ťi Carpa╚Ťii centrali, vin din Gali╚Ťia si Bucovina, desp─âr╚Ťind basinul Siretului de al Prutului.
Palatin (Muntele) m. una din cele 7 coline ale Romei antice, la S. de Forul.
P─âdurea-Neagr─â (Mun╚Ťii) f. sau Schwarzwald, lan╚Ť de mun╚Ťi, lung de 200 km., ├«n marele ducat de Baden ╚Öi ├«n Wurtemberg.
Quirinal (Muntele) n. una din cele 7 coline ale Romei antice, pe care se afl─â ast─âzi palatul regelui Italiei.
Sacru (Muntele) m. munte la N.-E. de Roma, unde plebeii se retraser─â spre a sc─âpa de tirania decemvirilor (sec. V a. Cr.).
Sebe╚Ö n. 1. (Muntele), ramur─â nordic─â a mun╚Ťilor Sibiului, ├«ntre Mure╚Ö, Olt si Sebe╚Ö; 2. afluent de-a st├ónga Mure╚Öului; 3. (s─âsesc), ora╚Ö ├«n jud. Alba,, situat pe r├óul Sebe╚Ö, numit de Unguri Sz├ízs-Sebes si de Sa╚Öi M├╝hlbach, cu vinuri bune: 7500 loc.
Sibiu n. 1. (Mun╚Ťii), lan╚Ť de mun╚Ťi ardeleni la E. de ai Paringului; 2. (Nagy-Szeben), jude╚Ť ├«n Transilvania cu 166.000 loc., ├«n majoritate rom├óni; 3. cap. jud. Sibiu, numit de Unguri Szeben ╚Öi de Sa╚Öi Hermanstadt, situat pe ambele maluri ale r├óului Cibin; ora╚Ö ├«nfiin╚Ťat de Sa╚Öi, re╚Öedin╚Ťa Mitropolitului rom├ón neunit: 35.000 loc. Academie juridic─â, Bibliotec─â ╚Öi colec╚Ťiune de antichit─â╚Ťi (Muzeul Brukkenthal).
Sturul (Muntele) m. pisc al Carpa╚Ťilor, jud. Mehedin╚Ťi.
╚śandru (Muntele) m. pisc al Carpa╚Ťilor ├«n jud. Bac─âu.
Tarc─âu (Muntele) n. 1. massivul Carpa╚Ťilor din S. Moldovei: 2. pisc al Mun╚Ťilor Apuseni, ├«ntre Bistri╚Ťa ╚Öi Bicaz, la poalele c─ârora sÔÇÖau dat lupte ├«ntre Rom├óni ╚Öi Unguri (1848-1849). Piscul Tarc─âului e situat chiar pe fosta grani╚Ť─â dintre Moldova ╚Öi Transilvania; 3. sat ╚Öi carier─â ├«n jud. Neam╚Ťu cu o gresie cenu╚Öie foarte dur─â: 1700 loc.
Uria╚Öi (Mun╚Ťii) m. pl. sau Riesengebirge, massiv ├«ntre Silezia ╚Öi Boemia, din care porne╚Öte Elba.
V─âlenii-de-munte pl. or─â╚Öel ├«n jud. Prahova, cu o pozi╚Ťiune frumoas─â, pe apa Teleajenului: 4900 loc. Curs de var─â pentru adul╚Ťi. ╚Üuic─â bun─â.
m├║nte m. (lat. mons, m┼Ćntis, munte; it. sp. pg. monte, vsp. muent, pv. fr. mont, cat. munt. V. mondir). Mare ridic─âtur─â de p─âm├«nt natural─â, ca: Ceahl─âu, Omu ╚Ö. a. Pl. ╚śir de mun╚Ť─ş, ca Alpi─ş, Carpa╚Ťi─ş ╚Ö. a. Fig. Mare gr─âmad─â: mun╚Ť─ş de gr├«┼ş. Un om c├«t un munte, un om ├«nalt ╚Öi robust. Munte de pietate (it. monte di piet├á: monte, ÔÇ×depozitÔÇŁ, ╚Öi piet├á, ÔÇ×mil─âÔÇŁ), a╚Öez─âm├«nt de ├«mprumut pe amanet f─âr─â dob├«nd─â supt controlu statulu─ş p. a feri poporu de exploatarea c─âm─âtarilor. (Primu munte de pietate sÔÇÖa ├«nfiin╚Ťat la Perugia, ├«n Italia, la 1462, ─şar ├«n Germania la N├╝rnberg ├«n 1498). Prov. Munte cu munte seÔÇÖnt├«lne╚Öte, dar ├«nc─â om cu om, e posibil s─â te ma─ş ├«nt├«lne╚Öt─ş cu cineva dup─â ma─ş mult timp. V. colnic, deal, d├«mb, m─âgur─â.
p─âlti├│r m., (din *p─âltin─şor, ca g─âlbior, b─âtr├«or, din *g─âlbin─şor, *b─âtr├«n─şor). Paltin mic. Un cop─âcel din familia pomu╚Öoare─ş numit ╚Öi coac─âz de munte (ribes petr├íeum). Face ni╚Öte bace ro╚Öi─ş foarte acre ╚Öi cre╚Öte pin locurile st├«ncoase, umede ╚Öi umbroase ale p─âdurilor.
șuvár-de-múnte s. m.
bujor-de-munte s. v. SMIRDAR.
bujorel-de-munte s. v. SMIRDAR.
bulbucel-de-munte s. v. BULBUC.
chimen-de-munte s. v. BRIOAL─é.
coac─âz-de-munte s. v. P─éLTIOR.
frasin-de-munte s. v. MOJDREAN.
G─éLBENEA s. (BOT.) 1. (Rorippa amphibia) (reg.) hreni╚Ť─â, floare-de-leac. 2. (Ranunculus polyanthemos; la pl.) (reg.) boglar, piciorul-coco╚Öului. 3. g─âlbenele de munte (Ranunculus carpaticus) = (reg.) piciorul-coco╚Öului. 4. (Anemone ranunculoides; la pl.) g─âinu╚Ö─â, p─â╚Öti╚Ť─â, dedi╚Ťei-galbeni (pl.), floarea-pa╚Ötilor, floarea-p─âs─ârilor, floarea-v├«ntului-galben─â, (reg.) breab─ân, p─âscu╚Ť─â, turcule╚Ť, zlac, muscerici-galbeni (pl.), p├«inea-pa╚Ötelui.
guzgan-de-munte s. v. BELHIȚĂ. CHIȚCAN.
mic╚Öunea-de-munte s. v. TOPORA╚ś. VIOREA. VIORIC─é.
micșunele-de-munte s. pl. v. UNGHIA-PĂSĂRII.
MUNTE s. (GEOGR.) 1. masiv, (├«nv.) codru, promontoriu. (~ Bucegi.) 2. munte de ghea╚Ť─â = aisberg, ghe╚Ťar plutitor.
panselu╚Ťe-de-munte s. pl. v. UNGHIA-P─éS─éRII.
PODBAL s. (BOT.) 1. (Tussilago farfara) (reg.) p─âp─âdie, ropan, ropanior. 2. podbal-de-munte (Arnica montana) = arnic─â, (reg.) carul-p─âdurilor, carul-z├«nelor, ╚Ť├«╚Ťa-oii, (prin Transilv.) roit.
rîndunică-de-munte s. v. DREPNEA.
sc├«nteiu╚Ť─â-de-munte s. v. PARPIAN.
sturz de munte s. v. COCO╚śAR.
sun─âtoare-de-munte s. v. PARPIAN.
susai-de-munte s. v. TÎLHĂREA.
șuvar-de-munte s. v. FIRUȚĂ.
trandafir-de-munte s. v. SMIRDAR.
vișină-de-munte s. v. SISINEI.
BAIULUI, Mun╚Ťii ~, masiv muntos, format din fli╚Ö, ├«n V Carpa╚Ťilor de Curbur─â, limitat de M-╚Ťii Bucegi (la V), Ciuca╚Ö (la E) ╚Öi B├«rsei (la N). Alt. max.: 1.926 m (vf. Neam╚Ťu); format din mai multe ├«n─âl╚Ťimi muntoase; G├«rbova, Cl─âbucetele Baiului, Taurului ╚Öi Azug─âi. Paji╚Öti alpine. Zon─â turistic─â. Se mai numesc ╚Öi M-╚Ťii G├«rbovei.
BANATULUI, M-╚Ťii ~, ramur─â a Carpa╚Ťilor Occidentali, care cuprinde M-╚Ťii Dognecea, Semenic, Anina, Alm─âj ╚Öi Locvei, precum ╚Öi depr. Cara╚Ö-Ezeri╚Ö, Alm─âjului ╚Öi Oravi╚Ťei.
B├ÄRG─éU, M-╚Ťii B├«rg─âului, mun╚Ťi jo╚Öi ├«n Carpa╚Ťii Orientali, delimita╚Ťi de r├«urile Some╚Öu Mare (la N), Bistri╚Ťa ardelean─â ╚Öi Pasul Tihu╚Ťa (la S), situa╚Ťi ├«ntre M-╚Ťii Rodnei ╚Öi M-╚Ťii C─âlimani. Alc─âtui╚Ťi din depozite sedimentare, str─âpunse de roci eruptive care au generat apari╚Ťia mai multor v├«rfuri vulcanice (Miroslava, 1.625 m, Heniu Mare, 1.611, Ciucureasa, 1.392 m, B├«rg─âu, 1.362 m etc.). P─â╚Öuni. Cre╚Öterea animalelor.
BODOC, 1. Mun╚Ťii Bodocului, masiv muntos ├«n S Carpa╚Ťilor Orientali (Carpa╚Ťii de Curbur─â), ├«ntre Olt ╚Öi r├«ul Negru, limitat de mun╚Ťii Ciucului (la N), Nemira (la NE) ╚Öi depr. B├«rsei (la S). Alc─âtuit din fli╚Ö cu intruziuni vulcanice. Alt. max.: 1.241 m (vf. C─ârpini╚Ö). Expl. de andezit (Bixad ╚Öi Micfal─âu). Izv. minerale (B─âile Tu╚Önad, Malna╚Ö, Turia, Bodoc). 2. Com. ├«n jud. Covasna, pe Olt; 2.594 loc. (1991). Expl. de argil─â. mat. de constr. (c─âr─âmid─â, ╚Ťigl─â). Ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene folosite at├«t ca ape de mas─â, c├«t ╚Öi ├«n tratamentul afec╚Ťiunilor digestive, hepato-biliare ╚Öi renale. Sta╚Ťie de ├«mbuteliere a apelor minerale. Sta╚Ťie de c. f. Biseric─â (sec. 15).
BRE╚ÜCU 1. M-╚Ťii ~, masiv muntos ├«n Carpa╚Ťii de Curbur─â, limitat de depr. T├«rgu Secuiesc la V ╚Öi de obir╚Öiile r├«urilor B├«sca Mare ╚Öi Oituz la E. Constitui╚Ťi predominant din depozitele de fli╚Ö grezos ╚Öi ├«n mai mic─â m─âsur─â din ╚Öisturi argiloase ╚Öi gresii. Alt. max.: 1.503 m (vf. Mu╚Öat). Nod hidrografic (de aici izv. numeroase p├«r├«uri: Bre╚Ťcu, Orbat, Covasna, Zagon etc.). 2. Com. ├«n jud. Covasna; 4.049 loc. (1991). Cherestea; mat. de constr. (c─âr─âmid─â). Sta╚Ťie de c. f. A╚Öezare civil─â ╚Öi castru roman de piatr─â (sec. 2). Biseric─â (sec. 18).
CAMBRIENI (CAMBRIAN MOUNTAINS) [k├Žmbri╔Ön m├íuntainz], Mun╚Ťii ~, masiv muntos, puternic erodat, ├«n Marea Britanie (Pen. Wales), alc─âtuit din gresii, ╚Öisturi, calcare ╚Öi roci vulcanice paleozoice. Alt. medie: 1.085 m (vf. Snowdon). Lungime: c. 150 km. Expl. de huil─â, min. de fier ╚Öi polimetalice. P─âduri de foioase. Rezerva╚Ťii ╚Öi parcuri naturale.
CANTABRICI (CORDILLERA [cordi╬╗├ęra] CANTABRICA), Mun╚Ťii ~, culme muntoas─â ├«n N. Pen. Iberice, de-a lungul ╚Ť─ârmului G. Byscaia, prelungire a M-╚Ťilor Pirinei; alc─âtuit─â din calcare ╚Öi cuar╚Ťite. Lungime: c. 500 km. Alt. max.: 2.648 m (culmea Picos de Europa). Expl. de huil─â, min. de fier ╚Öi zinc; expl. forestiere. Parc na╚Ťional.
CASCADELOR (CASCADE RANGE) [k╔Ösk├ęid reind╩ĺ], Mun╚Ťii ~, lan╚Ť muntos vulcanic ╚Öi cristalin ├«n V S.U.A. ╚Öi Canadei, de-a lungul ╚Ť─ârmului Oc. Pacific. Lungime: 1.126 km. Alt. max.: 4.392 m (Mt. Rainier). Numero╚Öi vulcani stin╚Öi. Parcuri na╚Ťionale.
C─éP─é╚Ü├ÄNII, Mun╚Ťii ~, culme muntoas─â ├«n partea central-sudic─â a Carpa╚Ťilor Meridionali, cu orientare V-E ╚Öi o lungime de 37 km, situat─â ├«ntre Valea Motrului la N, Depr. Oltean─â la S, Valea Olte╚Ťului la V ╚Öi Olt la E. Alt. max.: 2.130 m (vf. Nedeia). Constituit─â din ╚Öisturi cristaline ╚Öi gnaise la N ╚Öi calcare la S, care dau un relief specific de doline, lapiezuri, pere╚Ťi abrup╚Ťi, hornuri, chei (cheile Bistri╚Ťei v├«lcene de la Coste╚Öti, Luncav─â╚Ťului ╚Ö.a.). Relieful dezvoltat pe ╚Öisturile cristaline se remarc─â prin prezen╚Ťa celor trei supr. de nivelare carpatice (Bor─âscu: 1.800-2.000 m, R├«u ╚Öes: 1.300-1.700 m ╚Öi Gornovi╚Ťa: 900-1.000 m alt.) acoperite cu p─âduri de molid.
COASTEI (COAST MOUNTAINS), Mun╚Ťii ~, lan╚Ť muntos ├«n Canada ╚Öi S.U.A., ├«n lungul coastei Oc. Pacific. Alc─âtui╚Ťi din granite ╚Öi puternic tectoniza╚Ťi. Lungime: c. 1.700 m. Alt. max.: 4.042 m (vf. Waddington). P─âduri de conifere. Mici ghe╚Ťari.
CORDILIERII, Mun╚Ťii ~, cel mai lung lan╚Ť muntos de pe glob (c. 18.000 km), situat de-a lungul ╚Ť─ârmurilor vestice ale Americii de Nord ╚Öi de Sud (Anzi), constituit din dou─â ╚Öiruri paralele. Alt. max.: 6.193 m (vf. McKinley), ├«n America de Nord ╚Öi 6.959 (vf. Aconcagua), ├«n America de Sud. L─â╚Ťime max.: c. 1.600 km ├«n America de Nord ╚Öi c. 900 km ├«n America de Sud. Supr. total─â: c. 90 mii km2. Formeaz─â cump─âna de ape dintre oceanele Atlantic ╚Öi Pacific. Circa 80 de vulcani activi. ├Än depr. intramontane se afl─â de╚Öerturi ╚Öi semide╚Öerturi ├«ntinse. Bine ├«mp─âduri╚Ťi. Expl. de min. de cupru, aur, argint, cositor, plumb, platin─â, salpetru, petrol ╚Öi c─ârbune.
IBERICI, Mun╚Ťii ~ (CORDILLERA [cordi╬╗├ęra] IB├ëRICA), lan╚Ť muntos ├«n NE Spaniei, cu orientare NV-SE, alc─âtuit din culmi cu conglomerate, care separ─â C. Castiliei de bazinul fl. Ebru. Lungimea max.: 440 km. Alt. max.: 2.313 m (vf. Sierra del Moncayo). Z─âc─âminte de min. de fier. Vegeta╚Ťie de foioase ╚Öi tufi╚Öuri mediteraneene.
IZVORU MUNTELUI, lac de reten╚Ťie pe valea Bistri╚Ťei, ├«ntre M-╚Ťii Ceahl─âu (├«n V) ╚Öi St─âni╚Öoarei (├«n E), la 505 m alt., dat ├«n folosin╚Ť─â ├«n 1960; amenajat ├«n vederea furniz─ârii apei necesare hidrocentralei de pe valea Bistri╚Ťei; 32,6 km2. Lungime: 35 km; l─â╚Ťime max.: 2 km; ad. max.: 96 m. Vol.: 1,23 miliarde m3. Zon─â turistic─â.
KARABAHUL DE MUNTE v. Nagornîi Karabah.
M├ÜNTE (lat. montem) s. m. 1. Form─â pozitiv─â ╚Öi complex─â de relief, cu ├«n─âl╚Ťime care dep─â╚Öe╚Öte 800 m. Dup─â origine pot fi: m. de cutare ╚Öi ├«n─âl╚Ťare (sau de geosinclinal), forma╚Ťi prin cutarea ╚Öi ├«n─âl╚Ťarea unei geosinclinale; m. de eroziune, care au luat na╚Ötere ├«n urma ac╚Ťiunii agen╚Ťilor geografici modelatori externi (ploi, v├ónturi, z─âpezi, ├«nghe╚Ť-dezghe╚Ť etc.) asupra unei regiuni de podi╚Ö ├«nalt sau asupra unei zone afectate de mi╚Öc─âri de ridicare; m. vulcanici, rezulta╚Ťi ├«n urma acumul─ârii la suprafa╚Ťa scoar╚Ťei a materialelor provenite din erup╚Ťii vulcanice (masive izolate sau lan╚Ťuri de conuri); m. vechi, constitui╚Ťi din roci cristaline vechi, reprezent├ónd fragmente sau blocuri de platforme re├«n─âl╚Ťate p├ón─â la c. 800-2.000 m alt., av├ónd aspect de horst sau mun╚Ťi bloc; m. reziduali, de fapt resturi ale unor mun╚Ťi vechi, neeroda╚Ťi, cu aspect de inselberg sau mun╚Ťi insulari; m. tectonici, cuprind toate categoriile de mun╚Ťi, cu excep╚Ťia celor vulcanici ╚Öi insulari. Din asocierea mai multor masive muntoase rezult─â grupe, ramuri, lan╚Ťuri muntoase etc. ÔŚŐ M.-bloc = mun╚Ťi forma╚Ťi ├«ntr-o regiune cu structur─â tabular─â, ridicat─â de mi╚Öc─âri pe vertical─â, de-a lungul unor linii de falie. ÔŚŐ M. submarin = ridicare a fundului oceanelor ╚Öi m─ârilor, izolat─â sau ├«n lan╚Ťuri, cu ├«n─âl╚Ťimi ce rar dep─â╚Öesc 1.000 m. 2. Fig. Gr─âmad─â, morman (de ceva).
MUNTELE MARE, masiv muntos ├«n E M-╚Ťilor Apuseni, situat ├«ntre Some╚Öu Rece (la N), aliniamentul v─âilor Fene╚Ö-Iara (la E), Arie╚Ö (la S) ╚Öi v─âile superioare ale r├óurilor Bistra (afl. stg. al Arie╚Öului) ╚Öi Some╚Öu Rece (la V). Alc─âtuit din ╚Öisturi cristaline. Alt. max.: 1.826 m (vf. Muntele Mare). Expl. forestiere. Obiective turistice. ├Ämpreun─â cu M-╚Ťii Gil─âu, formeaz─â o unitate distinct─â, cunoscut─â sub numele de Gil─âu-Muntele Mare.
MUNTELE MIC 1. Masiv muntos ├«n Carpa╚Ťii Meridionali, ├«n NV M-╚Ťilor ╚Üarcului, alc─âtuit din ╚Öisturi cristaline, str─âpunse de granite. Alt. max.: 1.802 m, ├«n vf. omonim. 2. Sta╚Ťiune climateric─â ╚Öi de odihn─â, cu func╚Ťionare permanent─â, situat─â pe versantul de V al masivului cu acela╚Öi nume, la 1.525 m alt., la 74 km ENE de municipiul Re╚Öi╚Ťa. Climat montan, tonic, cu aer curat, puternic ozonat. Numeroase p├órtii de schi. Telescaun (3.500 m lungime) construit ├«n 1976. Sta╚Ťiunea este indicat─â at├ót pentru odihn─â ╚Öi recreere, c├ót ╚Öi pentru tratarea nevrozelor astenice, a st─ârilor de debilitate, surmenaj fizic ╚Öi intelectual, anemii secundare etc.
MUNTELE RO╚śU, masiv muntos ├«n M-╚Ťii Ciuca╚Ö, alc─âtuit din depozite calcaroase cretacice. Alt. max.: 1.761 m (vf. Muntele Ro╚Öu). Forme carstice. Important obiectiv turistic. Sta╚Ťiune seismic─â.
MUNTELE ╚śES v. Plopi╚Ö, M-╚Ťii Plopi╚Öului.
MUNȚII DOBROGEI v. Măcin (1).
MUN╚ÜII MARII CUMPENE DE APE (GREAT DIVIDING RANGE [greit d╔Öv├íidi┼ő reind╩ĺ]), caten─â muntoas─â ├«n E ╚Öi SE Australiei (Queensland, New South Wales ╚Öi Victoria), ├«n lungul coastei orientale, cu l─â╚Ťimi cuprinse ├«ntre 161 ╚Öi 228 m (vf. Ko┼íciusko). Expl. forestiere. Turism.
MUN╚ÜII OR─é╚śTIEI, denumirea sub care este cunoscut─â (mai ales ├«n literatura istoriografic─â) zona muntoas─â situat─â la S de cursul mijlociu al Mure╚Öului ╚Öi la E de valea Streiului, parte component─â a m-╚Ťilor ╚śureanu, unde, ├«n Antichitate, a fost centrul statului dac ├«n epoca cuprins─â ├«ntre domniile lui Burebista ╚Öi Decebal (c. 82 ├«. Hr.-106 d. Hr.). Principalele cet─â╚Ťi ╚Öi a╚Öez─âri: Coste╚Öti, Blidaru, Piatra Ro╚Öie, Sarmizegetusa Regia.
OA╚ś 1. Mun╚Ťii ~, unitate montan─â joas─â (400-800 m alt.), situat─â ├«n lan╚Ťul vulcanic din NV Carpa╚Ťilor Orientali, ├«ntre grani╚Ťa de N a Rom├óniei ╚Öi pasul Huta-Certeze de pe cursul superior al r├óului Valea Rea. Sunt alc─âtui╚Ťi din lave andezitice care acoper─â depozitele de marne, argile ╚Öi gresii miocene. Au aspectul unui platou larg, fragmentat, dominat de mai multe v├órfuri cu adpect de domuri. Alt. max.: 869 m (vf. Ob├ór╚Öiei). Expl. de min. neferoase complexe ╚Öi de mat. de costr. P─âduri de fag ╚Öi de gorun ├«n alternan╚Ť─â cu paji╚Öti. 2. Depresiunea ~ sau ╚Üara Oa╚Öului, depresiune de origine tectono-vulcanic─â, situat─â pe Valea Turului, ├«ntre M-╚Ťii Oa╚Ö ╚Öi Gut├ói. Supr.: c. 550 km2. Relief variat, cu altitudini medii reduse, ├«n cadrul c─âruia se disting dealuri piemontane (400-600 m alt.), martori de eroziune, c├ómpii piemontane (200-400 m alt.), terase ╚Öi lunci. Compartimentat─â ├«n trei bazinete: Negre╚Öti, T├ór╚Öol╚Ť ╚Öi C─âm├órzana. Clim─â r─âcoroas─â cu inversiuni de temperatur─â iarna. Temp. medie anual─â este de 8-9┬░C; precipita╚Ťii moderate: 700-950 mm/an. P─âduri de fag ╚Öi conifere. Expl. forestiere ╚Öi miniere (bentonite la Rac╚Öa). Izvoare minerale (Bixad, Luna, Valea Mariei). Zon─â etnografic─â ╚Öi folcloric─â ├«n care muzica popular─â, dansul, portul popular o╚Öenesc ╚Öi tradi╚Ťiile populare ╚Öi-au p─âstrat vitalitatea.
OR─é╚śTIE 1. Culoarul Or─â╚Ötiei, culoar depresionar, de origine tectonic─â, situat pe valea mijlocie a Mure╚Öului (parte component─â a culoarului Mure╚Öului), ├«n continuarea culoarului Alba Iulia-Turda. cuprins ├«ntre prelungirile M-╚Ťilor Metaliferi (la N) ╚Öi cele ale m-╚Ťilor ╚śureanu (la S) ╚Öi, aproximativ, ├«ntre localit. Vin╚Ťu de Jos (la NE) ╚Öi Turda╚Ö (la SV). Are form─â alungit─â, cu numeroase ÔÇ×golfule╚ŤeÔÇŁ depresionare, care p─âtrund ├«n zona montan─â, cu relief predominant deluros ├«n S ╚Öi terase ╚Öi lunci ├«n N. 2. Mun╚Ťii Or─â╚Ötiei, denumirea sub care este cunoscut─â zona muntoas─â (parte component─â a m-╚Ťilor ╚śureanu) situat─â la S de cursul mijlociu al Mure╚Öului ╚Öi la E de valea Streiului unde, ├«n Antichitate, a existat un centru economic, politic, militar ╚Öi religios al statului dac. Aici se aflau importante a╚Öez─âri ╚Öi puternice cet─â╚Ťi: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Coste╚Öti ╚Öi Piatra Ro╚Öie. ├Äntregul complex al cet─â╚Ťilor dacice a fost declarat, ├«n 1999, ca apar╚Ťin├ónd patrimoniului cultural universal. 3. Municipiu ├«n jud. Hunedoara situat ├«n culoarul omonim, la poalele dealului Lipadia, ├«n zona de confl. a r├óului Or─â╚Ötie cu Sibi╚Öel; 22.757 loc. (2003). Sta╚Ťie de c. f. Nod rutier. Expl. de nisip ╚Öi balast. Ind. chimic─â (coloran╚Ťi, vopsele, mase plastice etc.), a bl─ân─âriei ╚Öi marochin─âriei, de prelucr. a lemnului ╚Öi a plantelor medicinale, mat. de constr. ╚Öi alim. Fabric─â de uleiuri esen╚Ťiale. Muzeu cu sec╚Ťii de istorie ╚Öi etnografie (fondat ├«n 1952). Renumit centru folcloric. Monumente: cetatea Or─â╚Ötiei (sec. 14-15, transformat─â ╚Öi amplificat─â ├«n sec. 16-17); biseric─â fortificat─â (azi biseric─â reformat─â), dat├ónd din sec. 14, ref─âcut─â ├«n 1560; bisericile ortodoxe Adormirea Maicii Domnului (sec. 17), Sf. Nicolae (sec. 18) ╚Öi Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil (1936-1945); sinagog─â (sec. 18); biseric─â luteran─â (1820); monumentul ÔÇ×Paliei de la O.ÔÇŁ (dezvelit ├«n 1974), oper─â a sculptorului Nicolae Adam. La c. 35 km SSE de O. se afl─â complexul de cet─â╚Ťi dacice din M-╚Ťii Or─â╚Ötiei. Prima men╚Ťiune documentar─â dateaz─â din 1224. Distrus─â de invazia t─âtarilor ├«n 1241, a╚Öezarea este ref─âcut─â ulterior, devenind ├«n sec. 14 un important centru me╚Öte╚Öug─âresc. ├Än 1420 ora╚Öul a fost incendiat ╚Öi jefuit de turci. ├Än sec. 14-16, a fost un activ centru politic ╚Öi cultural al rom├ónilor transilv─âneni, aici func╚Ťion├ónd mai multe ╚Öcoli ╚Öi o tipografie, de sub teascurile c─âreia a ap─ârut, la 15 iul. 1582, Palia de la Or─â╚Ötie. Sediu al scaunului s─âsesc omonim. A fost declarat municipiu la 18 ian. 1995.
PAR├éNG, Mun╚Ťii ~, masiv muntos ├«n Carpa╚Ťii Meridionali, limitat de defileul Jiului (la V), depr. Petro╚Öani (NV), m-╚Ťii ╚śureanu ╚Öi Lotru (N ╚Öi NE), valea Olte╚Ťului (E) ╚Öi Subcarpa╚Ťii Olteniei (S). Alc─âtuit din roci cristalino-mezozoice (mica╚Öisturi, amfibolite, calcare cristaline, cuar╚Ťite, ╚Öisturi gnaisice, cloritoase, filitoase ╚Öi grafitoase, iar pe rama sudic─â calcare ├«n care au fost sculptate cheile Olte╚Ťului ╚Öi Galbenului). Mare nod orohidrografic a c─ârui culme principal─â, extins─â pe direc╚Ťie E-V, este dominat─â de numeroase v├órfuri delimitate de versan╚Ťi abrup╚Ťi: Par├óngu Mare (2.519 m, alt. max. a masivului), Mohoru (2.337 m), P─âpu╚Öa (2.136 m), C├«rja (2.405 m) ╚Ö.a. Relief de tip alpin, cu trei complexe de suprafe╚Ťe de nivelare, etajate la diferite alt. (Gornovi╚Ťa, R├óu ╚śes, Bor─âscu) ╚Öi urme glaciare (c─âld─âri ╚Öi lacuri, custuri, v─âi ╚Öi morene glaciare). Clim─â montan─â, cu precipita╚Ťii abundente ╚Öi v├ónturi predominante dinspre vest. Paji╚Öti alpine ╚Öi vegeta╚Ťie subalpin─â, versan╚Ťi cu p─âduri de conifere ╚Öi fag. Str─âb─âtut de ╚Öoseaua Novaci-Oa╚Öa-Sebe╚Ö. Teleferic. Importante obiective turistice (vf. Par├óngu Mare, sta╚Ťiunea R├ónca, Lacul G├ólcescu, Rezerva╚Ťia botanic─â Par├óngu Mic, cu raritatea floristic─â Potentilla haynaldiana etc.).
PICIOR DE MUNTE, C├ómpia ~, c├ómpie ├«nalt─â (c. 200 m alt.), cu caracter piemontan (considerat─â de unii autori ca extremitate sud-estic─â a piemontului C├ónde╚Öti, de al╚Ťii ca partea vestic─â a c├ómpiei T├órgovi╚Ötei). Cuprins─â ├«ntre valea D├ómbovi╚Ťei la E ╚Öi valea Cobia la V; p─âduri, terenuri agricole, exploat─âri de petrol.
PIND (PINDHOS), Mun╚Ťii Pindului, mun╚Ťi ├«n V Greciei, ├«ntinz├óndu-se de la NV (de la grani╚Ťa cu Albania) spre SE, p├ón─â ├«n apropiere de istmul Corint; alc─âtui╚Ťi din calcare ╚Öi fli╚Ö. Lungime: 109 km. L─â╚Ťime: 32 km. Alt. max.: 2.637 m (vf. Sm├│likas). Constituie o prelungire a Alpilor Dinarici. P─âduri de conifere ╚Öi tuf─âri╚Öuri. Formeaz─â cump─âna de ape dintre M. Egee ╚Öi M. Ionic─â, separ├ónd Epirul (la V) de Tesalia (la E).
PLOPI╚ś 1. Mun╚Ťii Plopi╚Öului, culme muntoas─â ├«n NV M-╚Ťilor Apuseni, extins─â pe direc╚Ťia NV-SE, ├«ntre Barc─âu ╚Öi Cri╚Öu Repede, alc─âtuit─â din roci cristaline ╚Öi sedimentare neogene. Alt. max.: 918 m (vf. M─âgura Mare). Par╚Ťial ├«mp─âduri╚Ťi fag ╚Öi gorun), dar predominant ocupa╚Ťi de p─â╚Öuni ╚Öi f├óne╚Ťe. Expl. de lignit (Derna, Voivozi, V─ârzari, Borumlaca din jud. Bihor ╚Öi Ip, Z─âuan din jud. S─âlaj). Cunoscu╚Ťi ╚Öi sub denumirea de Muntele ╚śes. 2. Dealurile Plopi╚Öului, mare unitate deluroas─â ├«n N dealurilor Cri╚Öanei, situat─â ├«ntre C. Barc─âului (V ╚Öi N), m-╚Ťii P. la E ╚Öi depr. Oradea-Vad-Borod (S). Sunt alc─âtuite din argile, marne argiloase, nisipuri loessoide ╚Ö.a., au culmi netede, deparate de v─âi, cu alt. de 200-300 m ╚Öi sunt acoperite cu p─âduri de gorun, cer ╚Öi g├órni╚Ť─â, precum ╚Öi cu planta╚Ťii de pomi fructiferi ╚Öi vi╚Ť─â de vie. 3. Com. ├«n jud. S─âlaj, situat─â la poalele m-╚Ťilor P., ├«n partea de V a depr. Barc─âu, pe r├óurile Iaz ╚Öi Valea Mare; 2.761 loc. (2003). Centru de cus─âturi ╚Öi ╚Ťes─âturi populare ╚Öi de prelucr. artistic─â a lemnului.
POIANA M─éRULUI 1. Mun╚Ťii Poiana M─ârului, subunitate a m-╚Ťilor Per╚Öani situat─â la S de pasul Vl─âdeni. Alc─âtui╚Ťi din ╚Öisturi cristaline ╚Öi calcare, prezint─â ├«n general culmi netede (nivelate de suprafa╚Ťa de eroziune Poiana M─ârului, la 900-1.000 m alt.) dominate la E de M─âgura Codlei (1.292 m alt.). Versan╚Ťii sunt ├«mp─âduri╚Ťi, iar culmile netede sunt utilizate agricol. 2. Com. ├«n jud. Bra╚Öov, situat─â ├«n m-╚Ťii Per╚Öani, la V de M─âgura Codlei, pe cursul superior al r─âului ╚śercaia; 3.504 loc. (2003). Satele alc─âtuitoare sunt localizate ├«n mici depresiuni (ex. ╚śinca Nou─â) sau ├«n mici bazinete, ori risipite pe culmile netede, adesea la 900-1.000 m alt. (satele P.M. ╚Öi Holbav). Preparate din carne. Biseric─â din lemn (1761), ├«n satul ╚śinca Nou─â ╚Öi biserica Na╚Öterea Sf. Ioan Botez─âtorul-Br├óncoveanu (1700), ├«n satul P.M. 3. V. Z─âvoi. 4. M─ân─âstirea ~ V. Jitia.
POIENILE DE SUB MUNTE, com. ├«n jud. Maramure╚Ö, situat─â ├«n depresiunea omonim─â din m-╚Ťii Maramure╚Öului, pe r├óul Ruscova; 10.245 loc. (2003). Expl. de minereuri complexe. Izvoare cu ape minerale, numite local ÔÇ×borcuturiÔÇŁ. ├Än satul omonim, men╚Ťionat documentar ├«n 1411, se afl─â biserica ucrainean─â Schimbarea la Fa╚Ť─â (1788).
PONTICI, Mun╚Ťii ~, lan╚Ť muntos ├«n Turcia asiatic─â, format dintr-o culme estic─â ╚Öi una vestic─â, extins ├«n lungul coastei sudice M─ârii Negre, limit├ónd la N Pod. Anatoliei; lungime: c 1.000 km; l─â╚Ťime: c. 130 km. Alt. max.: 3.937 m (vf. Ka├žkar Da─či). Expl. de c─ârbune ╚Öi polimetale. P─âduri de pin ╚Öi tufi╚Öuri de maquis.
PUTORANA, Mun╚Ťii ~, culme muntoas─â vulcanic─â ├«n N Pod. Siberiei Centrale, la E de Enisei, alc─âtuit─â din lave ╚Öi tufuri vulcanice. Alt. max.: 1.701 m. Vegeta╚Ťie de tundr─â montan─â.
QUEEN MAUD MOUNTAINS [kuin mod m╔Öunteinz] (MUN╚ÜII REGINEI MAUD), sistem muntos ├«n Antarctica, apar╚Ťin├ónd catenei transantarctice, extins pe 805 km lungime, ├«ntre 175┬░ long. E ╚Öi 145┬░ long. V, la NE de ghe╚Ťarul de ╚Öelf Ross. Alt. max.: 4.068 m (vf. Nansen). Descoperit ├«n 1911 de Roald Amundsen. Z─âc─âminte de c─ârbuni.
RETEZAT, Mun╚Ťii ~, masiv muntos ├«n V Carpa╚Ťilor Meridionali, situat ├«ntre depr. Ha╚Ťeg-Pui (la N,) depr. Petro╚Öani (ESE), valea R├óului Mare (V) ╚Öi m-╚Ťii V├ólcan, de care este desp─âr╚Ťit prin Valea Soarbele, Paltina ╚Öi L─âpu╚Önicu Mare (S). M-╚Ťii R. sunt alc─âtui╚Ťi din granite, granodiorite, ╚Öisturi cristaline ╚Öi petice de calcar (├«n S), unde apar frecvente forme carstice. Prezint─â vaste platforme de eroziune, etajate, precum ╚Öi versan╚Ťi abrup╚Ťi ╚Öi piscuri seme╚Ťe. M-╚Ťii R. au peste 20 de v├órfuri care dep─â╚Öesc 2.000 m alt., printre care: Peleaga (2.509 m), Custura (2.457 m), Bucura (2.433 m) ╚Ö.a. ├Än m-╚Ťii R. se g─âsesc cele mai multe ╚Öi mai evidente urme ale glacia╚Ťiei cuaternare din Carpa╚Ťii rom├óne╚Öti, care le confer─â o ├«nf─â╚Ťi╚Öare tipic alpin─â, cu circuri ╚Öi v─âi glaciare, custuri dantelate, morene, c├ómpuri de grohoti╚Öuri, peste 80 de lacuri glaciare (Bucura, Z─ânoaga, Gale╚Öu, T─âu Negru, T─âu Mare, Ana, Lia, Viorica ╚Ö.a.). Partea sudic─â, calcaroas─â (numit─â ╚Öi R. Mic) cuprinde masivele Piule ÔÇô Piatra Iorgovanului, foarte spectaculoase, domin├ónd prin abrupturi st├óncoase ├«n cursul superior al Jiului. Prezint─â chei (ale Butei, Scorotei), pe╚Öteri, avene. Partea de est (├«ntre R├óu B─ârbat ╚Öi Jiul de E), mai joas─â (alt. max. 1.792 m) este cunoscut─â ╚Öi sub numele de Tuli╚Öa. R. reprezint─â unul dintre cele mai frecventate obiective turistice ale ╚Ť─ârii, fiind accesibili dinspre depr. Ha╚Ťeg ╚Öi Petro╚Öani. Masivul R. este un important nod orohidrografic din care porne╚Öte o dens─â re╚Ťea de r├óuri cu debite bogate ╚Öi poten╚Ťial hidroenergetic ridicat (R├óu Mare, Nuc╚Öoara, Valea Rea, R├óu B─ârbat ╚Ö.a.). Versan╚Ťii sunt bine ├«mp─âduri╚Ťi. La peste 1.800 m alt. se afl─â domeniile tuf─âri╚Öurilor subalpine ╚Öi ale p─â╚Öunilor alpine, unde se dezvolt─â ╚Ť─âpo╚Öica (Nardus stricta), p─âiu╚Öul (Festuca airoides), iarba v├óntului (Agrotis rupestris) ╚Ö.a. ├Än v m-╚Ťilor R., ├«n bazinetul numit Gura Apelor, pe R├óu Mare s-a construit cel mai mare baraj de pe r├óurile interioare ale ╚Ť─ârii. ├Än partea central─â ╚Öi sudic─â a m-╚Ťilor R. se afl─â Parcul Na╚Ťional Retezat (54.400 ha), ├«nfiin╚Ťat ├«n 1935 din ini╚Ťiativa ╚Öi prin eforturile savan╚Ťilor Emil Racovi╚Ť─â ╚Öi Alexandru Borza ╚Öi inclus (1980) ├«n re╚Ťeaua mondial─â a rezerva╚Ťiilor biosferei. ├Än interiorul lui (├«n zona lacul Gemenele ÔÇô T─âu Negru ÔÇô Valea Dobrunului), o supr. de 1.629,4 ha este declarat─â o rezerva╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â, aici nefiind permis accesul turi╚Ötilor sau a altor persoane dec├ót cu avizul Comisiei Monumentelor Naturii. Vegeta╚Ťia din cadrul Parcului Na╚Ťional este foarte pu╚Ťin modificat─â de interven╚Ťia omului, ea cuprinz├ónd peste 1.200 specii, etajate pe versan╚Ťi, din care c. 15% sunt endemite carpatice (unele specii doar masivului R.), iar altele sunt declarate monumente ale naturii. ├Äncep├ónd de la poale spre ├«n─âl╚Ťimi, ├«n locurile mai ad─âpostite exist─â arboret de gorun cu carpen ├«n care diseminat apar teiul (Tilia cordata) ╚Öi nucul (Juglans regia), care urc─â p├ón─â la c. 600 m alt. ╚Ö.a. Urmeaz─â o zon─â compact─â cu p─âduri de fag, care dep─â╚Öesc uneori alt. de 1.400 mm ╚Öi apoi una de molidi╚Öuri (local ├«n amestec cu z├ómbrul) ce ajung p├ón─â la 1.800 m. La peste 1.800 m alt., peisajul subalpin este dominat de ├«ntinse jnepeni╚Öuri (Pinus mugo) ╚Öi, r─âzle╚Ť, z├ómbru (Pinus cembra), de scoru╚Ö de munte (Sorbus aucuparia) ╚Öi tufi╚Öuri alc─âtuite de sm├órdar (Rhododenndron myrtifolium), ienup─âr pitic (Juniperus sibirica) ╚Ö.a. O caracteristic─â a florei Parcului Na╚Ťional o constituie marea variabilitate a genului Hieracium (vulturica), reprezentat prin 27 de specii cu 51 de variet─â╚Ťi, multe dintre ele endemice, masivul R. fiind un adev─ârat centru genetic al acestui gen. Printre plantele declarate monumente ale naturii se eviden╚Ťiaz─â floarea de col╚Ťi (Leontopodium alpinum), s├óngele voinicului (Nigritella rubra), strugurii ursului (Arctostaphyllos uva ursi), gen╚Ťian─â (Gentiana punctata) ╚Ö.a. Fauna Parcului Na╚Ťional este reprezentat─â prin aproape toate speciile caracteristice Carpa╚Ťilor: urs, mistre╚Ť, jder de copac, r├ós, cerb, c─âprior, pisic─â s─âlbatic─â, capr─â neagr─â (declarat─â monument al naturii), ocrotit─â de lege, coco╚Ö de munte, ierunc─â ╚Ö.a. ├Än trecut R. era renumit ca loc de cuib─ârit al unor p─âs─âri r─âpitoare mari: z─âganul, vulturul ple╚Öuv sur, vulturul negru (ast─âzi disp─ârute din zon─â) ╚Öi acvila de munte (acum foarte rar─â). Sunt ├«nc─â prezente r─âpitoare mici ca ╚Öoarecarul, diverse specii de uliu, ╚Öoimul ╚Öi v├ónturelul, iar dintre r─âpitoarele de noapte huhurezul. Sunt abunden╚Ťi amfibienii (tritonii, diferite specii de broasc─â) ╚Öi ╚Öerpii. Recent a fost colonizat─â marmota. Numeroase specii de fluturi, printre care unele endemite ╚Öi elemente sudice. ├Än cadrul Parcului Na╚Ťional existe trei puncte de observa╚Ťii (Gura Zlatna, la 795 m, Rotunda, la 1.100 m ╚Öi Pietrele, la 1.487 m), care controleaz─â intrarea ╚Öi ie╚Öirea turi╚Ötilor, o caban─â a paznicilor (la Gura Zlatna) ╚Öi un laborator de cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â (inaugurat ├«n 1965), situat la 1.770 m alt., pe malul r├óului Rovina.
RU╚śII-MUN╚ÜI, com. ├«n jud. Mure╚Ö, situat─â la poalele NV ale m-╚Ťilor Gurghiu, pe cursul mijlociu al r├óului Mure╚Ö, la ie╚Öirea acestuia din defileul Topli╚Ťa-Deda; 2.276 loc. (2005). Halt─â de c. f. (├«n satul R.-M.). Prelucr. laptelui (ca╚Öcaval, br├ónzeturi), ├«n satul Mor─âreni. Satul R.-M. apare men╚Ťionat documentar, prima dat─â, ├«n 1319. Centru de cus─âturi ╚Öi ╚Ťes─âturi populare, de piel─ârie ╚Öi cojoc─ârit.
┼áAR PLANINA (Mun╚Ťii ╚śar), lan╚Ť muntos ├«n NV Macedoniei, alc─âtuit din ╚Öisturi cristaline, dolomit ╚Öi calcar, extins pe direc╚Ťie NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioar─â a r├óului Vardar, la grani╚Ťa cu Albania ╚Öi Serbia-Muntenegru. Include ╚Öi masivele Korab, Bistra, Jablabica ╚Öi Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezint─â pere╚Ťii abrup╚Ťi, v├órfuri seme╚Ťe (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 ╚Ö.a.), v─âi ad├ónci, circuri ╚Öi lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane ╚Ö.a. P─âstorit pe culmile ├«nalte. Versan╚Ťii sunt acoperi╚Ťi cu p─âduri. Sta╚Ťiuni ale sporturilor de iarn─â (Popova ┼áapka ╚Ö.a.). Turism.
SCORPIEI, Mun╚Ťii ~ (DRAKENS-BERG RANGE), lan╚Ť muntos ├«n SE Africii, extins pe direc╚Ťie NE-SV, pe terit. statului Lesotho ╚Öi al Rep. Africa de Sud, pe 1.125 km lungime, paralel cu ╚Ť─ârmul Oc. Indian, reprezent├ónd marginea ridicat─â ╚Öi abrupt─â a Pod. Africii de Sud. Alt. max.: 3.428 m (vf. Thabana Ntlenyana, pe terit. statului Lesotho). Alc─âtuit din ╚Öisturi cristaline ╚Öi gresii acoperite uneori de lave bazaltice. Pantele de E sunt acoperite cu p─âduri dese, iar cele de V mai aride, cu vegeta╚Ťie de savan─â. Din ace╚Öti mun╚Ťi izv. fl. Orange.
SFÂNTUL MUNTE v. Athos.
UR╚śILOR, Muntele ~ v. Beerenberg.
MUNTE subst. 1. ÔÇô Stan, mold. (Sur XX). 2. Muntul, mold. (Dm; 16 A III 427). 3. Muntei mold. (Sd XI 272); Muntea scris ╚Öi Muntia (Dm; Sd X 272). 4. Forme moderne din pl. mun╚Ťi, sub infl. ╚Öcolii latiniste: Mon╚Ťia J., ard., act.; Mon╚Ťea E., act.
BLECHNUM L. BLEHNUM, SC─éRI╚ÜA MUNTELUI, fam. Polypodiaceae. Gen originar din zonele tropicale ╚Öi subtropicale, cca 210 specii, terestre, majoritatea erbacee, iar restul arborescente, uneori t├«r├«toare sau ag─â╚Ť─âtoare, acoperite cu solzi liniari, tari, negrii sau cu nervuri negre. Toate cu rizom viguros. Frunze convolute, la ├«nceput penate, uneori penat-crestate, rar dublu-penate sau nesegmentate, pieloase ╚Öi glabre, dentate sau nedentate. Pe partea inferioar─â a frunzelor s├«nt numero╚Öi sori forma╚Ťi din gruparea sporilor, ├«n╚Öira╚Ťi ├«n apropierea nervurilor mediane, proteja╚Ťi de o membran─â deschis─â spre marginile nervurii. Protal cordiform, foliaceu, verde.
Clematis alpina (L.) Mill. (syn. Atragene alpina L.), ┬ź Curpen de munte ┬╗. Specie ce ├«nflore╚Öte vara. Flori (4 sepale petaloide, la exterior p─âroase) liliachii, albe, albastre, violacee, mari (cca 5,5 cm diametru, campanulate, lung-pedunculate, solitare. Frunze de 2 ori trifoliate, cu foliole de 2,5 cm lungime, ovat-lanceolate, ad├«nc-serate, acuminate, pe dos slab-pubescente. Arbust cu tulpin─â urc─âtoare (cca 2,5 m ├«n─âl╚Ťime), ramificat─â, noduroas─â. C├órpele ovale, p─âroase.
Dianthus compactus Kit. ┬ź Garoafe sau Garofi╚Ťe de munte ┬╗. Specie peren─â originar─â din regiunea montan─â. ├«nflore╚Öte vara. Flori (caliciul are scvamele erbacee, ovate, p─âroase, lung-aristate) mari, purpurii, dispuse ├«n v├«rful tulpinii. Bractee foliacee, ovate. Frunze reticulat-nervate (5-7 nervuri) lat-lanceolate; cu marginile p─âroase. Plant─â erbacee, glabr─â.
Dianthus superbus L., ┬ź Garoaf─â de munte ┬╗. Specie peren─â sau bienal─â. Originar─â din Europa ╚Öi Asia. ├Änflore╚Öte vara. Flori (corol─â cu 5 petale a c─âror lamin─â este oblong─â, divizat─â ad├«nc, aproape p├«n─â la baz─â, alb─â sau roz, la partea inferioar─â brun─â, cu peri liliachii, caliciul ├«nconjurat de 4 bractee neegale) mari, mirositoare, a╚Öezate ├«n inflorescen╚Ťe ├«n form─â de umbele. Frunze (cca 10 cm l─â╚Ťime) verzi-pal, glabre, din╚Ťate pe margini. Tulpin─â cca 60 cm ├«nalt─â, erect─â, ramificat─â ├«n partea superioar─â.
ERYSIMUM L., MIXANDRE S─éLBATICE, fam, Cruciferae. Gen originar din Asia, America de N, sudul Europei, cca 82 specii, erbacee, anuale, bienale, perene cu peri gri, rar gri-p├«sloase. Tulpin─â erect─â. Frunze oblong-lanceolate, f─âr─â stipele, dentate, acoperite cu peri trifizi, cele superioare sesile, cele inferioare scurt-pe╚Ťiolate. ├Änfloresc mai-sept. Flori galbene-portocalii, mirositoare, hermafrodite (4 sepale, 4 petale lung-ungulate, 6 stamine cu glande nectarifere la baz─â, un stil simplu, cca 3 mm lungime, stigmat ├«ntreg sau bilobat), dispuse ├«n raceme largi sau alungite. Fruct, silicv─â lung-pe╚Ťiolat─â, patrunghiular─â.
Pinus mugo Turra (syn. P. montana Mill.), ┬ź Pin de munte, Jnep─ân ┬╗. Specie ce ├«nflore╚Öte vara. Flori unisexuat-monoice, rar dioice, cele femele mov, p├«n─â la 7. ├«n verticil terminal pe lujeri, cele mascule ├«n fascicule. Conuri sesile, brun-ro╚Öietice, lucioase, 4 cm lungime, singulare sau c├«teva ├«n verticil, ovate sau sferice. Semin╚Ťe mici, gri, cu aripa de c├«teva ori mai mare. Frunze aciculare, ├«ncovoiate, lungi p├«n─â la 6 cm, lipsite de flexibilitate, verzi ca iarba, grupate terminal pe lujeri. De obicei, arbust sub form─â de tuf─â, tulpini repente cu v├«rfuri ascendente, muguri r─â╚Öino╚Öi. Scoar╚Ť─â negricioas─â cu cr─âp─âturi timpurii. Se poate folosi ├«n parcuri si gr─âdini, rezist─â la ger si secet─â.
Populus tremula L., ┬ź Plop tremur─âtor, Plop de munte ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara devreme, ├«naintea ├«nfrunzirii. Flori cenu╚Öii, ├«n amen╚Ťi cilindrici, cu solzi lanat-p─âro╚Öi, cele mascule cu 8 stamine. Frunze aproape ovate, ├«ntregi, din╚Ťate, cu pe╚Ťiol foarte sub╚Ťire ╚Öi lung, lateral comprimat, fapt pentru care frunza se mi╚Öc─â constant ├«n b─âtaia c├«t de mic─â a v├«ntului. Arbore p├«n─â la 25 cm ├«n─âl╚Ťime, cu scoar╚Ť─â neted─â, alb─â-verzuie, lujeri maro-├«nchis, glabrii, muguri glabrii, coroan─â rotund─â.
RHODODENDRON L., TRANDAFIR DE MUNTE, BUJOR DE MUNTE, RODODENDRON, AZALEE, fam. Ericaceae. Gen originar din estul Asiei, cca 1 000 specii, arbori la subarbu╚Öti cu frunze alungit-lanceolat-eliptice, eliptic-lanceolate, ovat-eliptice, persistente sau caduce, de obicei cu marginea ├«ntreag─â, alterne, coriacee. Flori mari, divers colorate, hermafrodite (pe tip 5, 5 sepale, corol─â ├«n form─â de trompet─â, campanulat─â, cu 5 lobi, numeroase stamine lungi, stil exert cu stigmat ├«ngust). Fructe, capsule cu numeroase semin╚Ťe mici.
Ribes alpinum L., ┬ź Coac─âz de munte ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori galbene-verzui ├«n racem erect. Frunze subrotun- de, 3-5 lobi cu v├«rf bont, marginea dentat─â, pubescente. Toamna galbene sau albe-g─âlbui. Arbust tufos, 1-2 m ├«n─âl╚Ťime, f─âr─â spini, bogat ramificat, scoar╚Ť─â negricioas─â, lujeri glabrii. Fruct, bac─â globuloas─â, dulce, cu c├«teva semin╚Ťe galbene.
Sambucus racemosa L. ┬ź Soc ro╚Öu, Soc de munte ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-t├«rziu-vara. Flori albe-g─âlbui, dispuse ├«n panicule ovoide, 4-6 cm lungime. Frunze deseori cu 5 foliole ovate, aproape sesile, p├«n─â la 8 cm lungime, glabre, serate, toamna ro╚Öietice. Arbust ├«nalt, p├«n─â la 3 m. Lujeri sub╚Ťiri, glabri, m─âduv─â maro-deschis. Fructe, bace ro╚Öii, ornamentale.
SESELI L., SESELI, MOLURĂ DE MUNTE, SMEOAIE, fam. Umelliferae. Gen originar mai ales din Europa, cca 58 specii, erbacee, bienale sau perene, mici sau mijlocii. Frunze verzi-albăstrui, de 2-3 ori penat-fidate, segmentele frunzelor liniare, adeseori setacee. Flori hermafrodite, mari, albe, albe-verzui sau roșietice (caliciul cu 5 sepale dentiforme, cad mai tîrziu, uneori foarte mici, corolă cu 5 petale întregi, invers-ovate sau invers-cordate, 5 stamine, stile foarte scurte, mai tîrziu recurbate), dispuse în mici umbele regulate, reunite într-o umbelă mai mare.
Ulmus glabra Huds. (syn. U. scabra Mill.; U. montana With.), ┬ź Ulm de munte ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori cu pedunculi lungi, dispuse ├«n m─ânunchi sferic, mov, foliolele perigonului ro╚Öii-pubescente pe margini. Fruct, samar─â, cca 2 cm l─â╚Ťime, cu s─âm├«n╚Ť─â plasat─â ├«n centrul aripii. Frunze lunguie╚Ť-ovate, p├«n─â la 16 cm lungime, de cele mai multe ori trilobate, cu pe╚Ťiol 0,5 cm lungime, acoperite cu peri scur╚Ťi ╚Öi rigizi, la baz─â nesimetrice, acuminate, partea superioar─â verde-├«nchis, cea inferioar─â pubescent─â, dublu-serate, spre v├«rf ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô trilobate. Arbore, p├«n─â la 40 m ├«n─âl╚Ťime, scoar╚Ť─â maro-├«nchis, neted─â ╚Öi ritidom cu cr─âp─âturi superficiale la b─âtr├óne╚Ťe, ramuri maro-├«nchis, lujerii cu peri scur╚Ťi ╚Öi rigizi.
Ulmus laevis Pall. (syn. U. scabra Mill.; U. montana With.), ┬ź Ulm de munte ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori cu pedunculi lungi, dispuse ├«n m─ânunchi sferic, mov, foliolele perigonului ro╚Öii-pubescente pe margini. Fruct, samar─â, cca 2 cm l─â╚Ťime, cu s─âm├«n╚Ť─â plasat─â ├«n centrul aripii. Frunze lunguie╚Ť-ovate, p├«n─â la 16 cm lungime, de cele mai multe ori trilobate, cu pe╚Ťiol 0,5 cm lungime, acoperite cu peri scur╚Ťi ╚Öi rigizi, la baz─â nesimetrice, acuminate, partea superioar─â verde-├«nchis, cea inferioar─â pubescent─â, dublu-serate, spre v├«rf ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô trilobate. Arbore, p├«n─â la 40 m ├«n─âl╚Ťime, scoar╚Ť─â maro-├«nchis, neted─â ╚Öi ritidom cu cr─âp─âturi superficiale la b─âtr├«ne╚Ťe, ramuri maro-├«nchis, lujerii cu peri scur╚Ťi ╚Öi rigizi.
UMBELLULARIA Nutt., LAUR DE MUNTE, fam. Laurciceae. Gen cu o singur─â specie ├«n California, arbore cu frunze persistente, aromatice, ├«ntregi: Umbellularia californica (Hook. et Arn.) Nutt. ├«nflore╚Öte iarna-vara. Flori mici, verzi, parfumate, ├«n umbele pedunculate. Frunze alterne, lanceolate. ├«n patrie, arbore p├«n─â la 22 m ├«n─âl╚Ťime, ├«n cultur─â, arbust.
munte, mun╚Ťi s. m. Ridic─âtur─â a scoar╚Ťei p─âm├ónte╚Öti mai mare dec├ót dealul ╚Öi de obicei st├óncoas─â. ÔŚŐ Muntele Carantaniei v. Muntele Ispitirii. ÔŚŐ Muntele Eleonului v. Muntele M─âslinilor ÔŚŐ Muntele Fericirilor = denumire dat─â de cre╚Ötini muntelui de pe care Iisus Hristos a rostit ÔÇ×Predica de pe munteÔÇŁ, care ├«ncepe cu anun╚Ťarea celor nou─â fericiri. Dup─â Tradi╚Ťie este vorba de muntele Kurun (Karn) Hattin, situat la 7 km nord-vest de ora╚Öul Tiberiada. ÔŚŐ Muntele Ispitirii (sau al Carantaniei) = locul unde Iisus a fost dus de Duhul ├«n pustia Carantaniei pentru a fi ispitit de Satana. Dup─â Tradi╚Ťie, este vorba de muntele Duca. ÔŚŐ Muntele M─âslinilor (sau al Eleonului) = munte plantat cu m─âslini la poalele c─âruia se afl─â satul Betania, de unde Iisus avea s─â plece spre Ierusalim c─âlare pe un asin ╚Öi de unde s-a ├«n─âl╚Ťat la cer, dup─â ├«nviere, ├«n fa╚Ťa ucenicilor S─âi. ÔŚŐ Muntele Sionului v. Sion. ÔŚŐ Sf├óntul Munte v. Athos. ÔÇô Din lat. mons, -tem.
Sion (Muntele Sionului), numele unei coline ├«n vechiul Ierusalim, ca ╚Öi al noii cet─â╚Ťi ridicate pe acest munte, situat─â la sud de templu ╚Öi la nord de sc─âld─âtoarea Siloamului. Este identificat sub aspect religios cu Ierusalimul, iar dup─â interpretarea sfin╚Ťilor p─ârin╚Ťi ai Bis. cre╚Ötine Sionul este Biserica lui Iisus. ÔÖŽ Denumirea simbolic─â a ora╚Öului sf├ónt ╚Öi simbol al Israelului pentru evreii din diaspora.
la munte expr. (de╚Ť.) izolator; (├«n) sec╚Ťia restrictiv─â.
sta╚Ťiune la munte expr. (de╚Ť.) izolator.

Munte dex online | sinonim

Munte definitie

Intrare: Munte
Munte
Intrare: munte
munte substantiv masculin
Intrare: capr─â-de-munte
capr─â-de-munte substantiv feminin
Intrare: cocoș-de-munte
cocoș-de-munte substantiv masculin
Intrare: curechi-de-munte
curechi-de-munte substantiv masculin (numai) singular
Intrare: drob-de-munte
drob-de-munte substantiv masculin
Intrare: garoaf─â-de-munte
garoaf─â-de-munte substantiv feminin
Intrare: garofi╚Ť─â-de-munte
garofi╚Ť─â-de-munte substantiv feminin
Intrare: g─âin─â-de-munte
g─âin─â-de-munte substantiv feminin
Intrare: liliac-de-munte
liliac-de-munte substantiv masculin
Intrare: micsandr─â-de-munte
micsandr─â-de-munte substantiv feminin
Intrare: munte-bloc
munte-bloc substantiv masculin
Intrare: munte-de-pietate
munte-de-pietate substantiv masculin (numai) singular
Intrare: plop-de-munte
plop-de-munte substantiv masculin
Intrare: r├óia-mun╚Ťilor
r├óia-mun╚Ťilor substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: rug-de-munte
rug-de-munte substantiv masculin
Intrare: trandafir-de-munte
trandafir-de-munte substantiv masculin
Intrare: șuvar-de-munte
șuvar-de-munte substantiv masculin (numai) singular
Intrare: sc─âri╚Ťa-muntelui
sc─âri╚Ťa-muntelui substantiv feminin articulat
Intrare: ștevie-de-munte
ștevie-de-munte substantiv feminin
  • silabisire: ╚Öte-vi-e-
Intrare: scoruș-de-munte
scoruș-de-munte substantiv masculin
Intrare: soc-de-munte
soc-de-munte substantiv masculin
Intrare: guzgan-de-munte
guzgan-de-munte substantiv masculin
Intrare: g─âlbenele-de-munte
Ranunculus carpaticus biologie
g─âlbenele-de-munte substantiv feminin plural
Intrare: podbal-de-munte
podbal-de-munte substantiv masculin (numai) singular