Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru munificent

MUNIFIC├ëNT, -─é, munificen╚Ťi, -te, adj. (Livr.) Foarte darnic; generos. ÔÇô Din fr. munificent.
MUNIFIC├ëNT, -─é, munificen╚Ťi, -te, adj. (Livr.) Foarte darnic; generos. ÔÇô Din fr. munificent.
munific├ęnt (livr.) adj. m., pl. munific├ęn╚Ťi; f. munific├ęnt─â, pl. munific├ęnte
munific├ęnt adj. m., pl. munific├ęn╚Ťi; f. sg. munific├ęnt─â, pl. munific├ęnte
MUNIFICÉNT adj. v. culant, darnic, generos, mărinimos.
MUNIFICÉNT, -Ă adj. (Rar) Generos, foarte darnic; munific. [< fr. munificent].
MUNIFICÉNT, -Ă adj. generos, foarte darnic. (< fr. munificent)
MUNIFIC├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care este foarte darnic. /<fr. munificent
munificent adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. M─éRINIMOS.

Munificent dex online | sinonim

Munificent definitie

Intrare: munificent
munificent adjectiv