municipal definitie

11 definiții pentru municipal

MUNICIPÁL, -Ă, municipali, -e, adj. Care aparține unui municipiu, privitor la un municipiu, de municipiu. – Din fr. municipal.
MUNICIPÁL, -Ă, municipali, -e, adj. Care aparține unui municipiu, privitor la un municipiu, de municipiu. – Din fr. municipal.
MUNICIPÁL, -Ă, municipali, -e, adj. (Ieșit din uz) Privitor la administrarea municipiilor. Consiliu municipal = consiliu care conducea administrația unui oraș. Teatru municipal = teatru susținut de un municipiu. ♦ (Substantivat, m.) Măturător de stradă. Așteptînd, miros cum din apropiere adie dulce un zefir, pe cînd un municipal își face cu măturoiul lui enorm datoria. CARAGIALE, O. II 176.
municipál adj. m., pl. municipáli; f. municipálă, pl. municipále
municipál adj. m., pl. municipáli; f. sg. municipálă, pl. municipále
MUNICIPÁL, -Ă s.m. și f. (Rar) Măturător de stradă. [< fr. municipal].
MUNICIPÁL, -Ă adj. Referitor la administrația municipiilor. ◊ Consiliu municipal = consiliu de conducere al unui oraș. [< fr. municipal, cf. lat. municipalis].
MUNICIPÁL, -Ă I. adj. referitor la municipiu. ◊ (s. f.) expoziție (de arte plastice) organizată la nivel de municipiu. II. s. m. f. măturător de stradă. (< fr. municipal, lat. municipalis)
MUNICIPÁL ~ă (~i, ~e) Care țin de municipiu; propriu municipiului. /<fr. municipal
municipal a. 1. ce ține de municipalitate: administrațiune municipală; 2. se zice de magistrați, de funcționari cari administrează o comună, un oraș: consiliu municipal. ║ m. servitor municipal: un municipal își face cu măturoiul lui enorm datoria CAR.
*municipál, -ă adj. (lat. municipalis). Relativ la municipalitate, la primărie: administrațiune municipală. Consiliu municipal, consiliu comunal, al primăriiĭ.

municipal dex

Intrare: municipal
municipal adjectiv