muncitoresc definitie

6 definiții pentru muncitoresc

MUNCITORÉSC, -EÁSCĂ, muncitorești, adj. Care aparține muncitorilor (2), privitor la muncitori. – Muncitor + suf. -esc.
MUNCITORÉSC, -EÁSCĂ, muncitorești, adj. Care aparține muncitorilor (2), privitor la muncitori. – Muncitor + suf. -esc.
MUNCITORÉSC, -EÁSCĂ, muncitorești, adj. Care aparține muncitorilor, propriu muncitorilor. Partid muncitoresc.
muncitorésc adj. m., f. muncitoreáscă; pl. m. și f. muncitoréști
muncitorésc adj. m., f. muncitoreáscă; pl. m. și f. muncitoréști
MUNCITORÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru muncitori; propriu muncitorilor. /muncitor + suf. ~esc

muncitoresc dex

Intrare: muncitoresc
muncitoresc adjectiv