Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru muncitor

MUNCIT├ôR, -O├üRE, muncitori, -oare, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care munce╚Öte; p. ext. harnic, activ. 2. S. m. ╚Öi f., adj. (Persoan─â) care lucreaz─â nemijlocit pentru ob╚Ťinerea unor bunuri sau ├«n activitatea de ├«ntre╚Ťinere ╚Öi reparare a acestora. 3. Adj., s. m. ╚Öi f. (├Änv.) (Persoan─â) care tortureaz─â, chinuie╚Öte, c─âzne╚Öte. ÔÇô Munci + suf. -tor.
MUNCIT├ôR, -O├üRE, muncitori, -oare, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care munce╚Öte. (├Än concep╚Ťia marxist─â) Clasa muncitoare = (├«n capitalism) proletariat; (├«n socialism) clas─â social─â alc─âtuit─â din totalitatea oamenilor care muncesc ├«n produc╚Ťie, folosind direct mijloacele de produc╚Ťie proprii ma╚Öinismului ╚Öi industriei moderne, ╚Öi care constituie for╚Ťa conduc─âtoare a societ─â╚Ťii. ÔÖŽ P. ext. Harnic, activ, zelos. 2. S. m. ╚Öi f., adj. (Persoan─â) care ia parte nemijlocit ├«n procesul ob╚Ťinerii bunurilor materiale, la ├«ntre╚Ťinerea ╚Öi la repararea acestora sau ├«n procese de munc─â similare acestora; p. gener. persoan─â care desf─â╚Öoar─â o munc─â fizic─â (├«n industrie) (1). 3. Adj., s. m. ╚Öi f. (├Änv.) Persoan─â care tortureaz─â, chinuie╚Öte, c─âzne╚Öte. ÔÇô Munci + suf. -tor.
MUNCIT├ôR1, -O├üRE, muncitori, -oare, adj. 1. Care munce╚Öte, care lucreaz─â ├«ntr-un domeniu de activitate productiv─â. C─âci de lumea muncitoare ╚śi de glia str─âmo╚Öeasc─â Nu-i putere pe sub soare C├«ndva s─â m─â desp─âr╚Ťeasc─â. BENIUC, M. 125. [Eminescu] a ilustrat... jalea ╚Öi amarul ├«ntregului popor muncitor in tumultul veacurilor. SADOVEANU, E. 76. Clas─â muncitoare v. clas─â. ╚Ü─âr─ânime muncitoare = totalitatea ╚Ť─âranilor s─âraci ╚Öi mijloca╚Öi. 2. Harnic, activ, zelos. Nevasta acestui s─ârac era muncitoare ╚Öi bun─â la inim─â. CREANG─é, P. 37.
MUNCIT├ôR2, -O├üRE, muncitori, -oare, s. m. ╚Öi f. Persoan─â care ia parte nemijlocit Ia procesul de produc╚Ťie industrial─â; persoan─â care ├«╚Öi c├«╚Ötig─â existen╚Ťa muncind cu bra╚Ťele. V. lucr─âtor. Muncitorii, ╚Ť─âranii, intelectualii, c─âl─âuzi╚Ťi de Partidul Muncitoresc Rom├«n, devin tot mai con╚Ötien╚Ťi de faptul c─â ei s├«nt st─âp├«ni ├«n aceast─â ╚Ťar─â, st─âp├«ni peste bunurile ╚Öi bog─â╚Ťiile ei. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 153. ├Än dep─ârt─ârile ├«nghe╚Ťate, ├«nchipuirea muncitorului c─âuta f─âptura omului viitor. ARGHEZI, P. T. 90. Muncitor agricol = muncitor care lucra p─âm├«ntul altora, neav├«nd p─âm├«nt propriu sau alte mijloace de produc╚Ťie. Muncitor calificat v. calificat. ÔÖŽ Om care lucreaz─â p─âm├«ntul. C├«t vedeam cu ochii, pe lanuri ╚Öi-n ogoare, muncitorii st─âteau apleca╚Ťi asupra p─âm├«ntului. SADOVEANU, O. VI 336. Dar din ce ├«n ce s-alin─â Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. CO╚śBUC, P. I 48. La foc de soare Bietul muncitor Stropea cu sudoare Micul s─âu ogor. ALECSANDRI, P. A. 131.
muncitór adj. m., s. m., pl. muncitóri; adj. f., s. f. sg. și pl. muncitoáre
muncitór adj. m., s. m., pl. muncitóri; f. sg. și pl. muncitoáre
MUNCITÓR s., adj. 1. s. lucrător, (înv.) uvrier. (~ într-o uzină.) 2. adj. v. harnic.
Muncitor Ôëá lene╚Ö, tr├óndav, tr├óntor
MUNCITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care muncește, producând bunuri materiale; lucrător. /a munci + suf. ~tor
MUNCITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care muncește. Om ~. Popor ~. 2) Care muncește mult și cu folos; harnic; vrednic. /a munci + suf. ~tor
muncitor a. și m. care muncește.
muncit├│r, -o├íre adj. Care munce╚Öte, harnic, activ. Subst. Lucr─âtor, ma─ş ales cu bra╚Ťele.
MUNCITOR s., adj. 1. s. lucrător, (înv.) uvrier. (~ într-o uzină.) 2. adj. activ, harnic, neobosit, neostenit, silitor, sîrguincios, sîrguitor, vrednic, zelos, (livr.) laborios, (rar) lucrător, spornic, strădalnic, străduitor, (reg.) abătător, (prin vestul Transilv.) baur, (Transilv. și Ban.) porav, (Mold. și Bucov.) robaci, (prin Olt. și Ban.) sîrnic, (înv.) diligent, nepregetat, nepregetător, nevoitor, rîvnaci, rîvnitor, (înv. fig.) neadormit. (Un om extrem de ~.)
el├ęv-muncit├│r s. m. Muncitor care continu─â ├«n paralel cu activitatea productiv─â preg─âtirea ╚Öcolar─â ÔŚŐ ÔÇ×├Än anul ╚Öcolar 1971/1972 ╚Öi-au ridicat calificarea profesional─â 3.894.000 studen╚Ťi-muncitori ╚Öi 2.888.000 elevi-muncitori. Activitatea de produc╚Ťie ╚Öi cea de ridicare a nivelului de preg─âtire a cadrelor se ├«mbin─â at├ót de strict ├«nc├ót aici se vorbe╚Öte cu temei despre ┬źUzina-aul─â universitar─â┬╗.ÔÇŁ Sc. 1 V 73 p. 8. ÔŚŐ ÔÇ×[Programul artistic] este realizat de elevi-muncitori de la sec╚Ťia seral─â sub ├«ndrumarea profesorului A. D.ÔÇŁ R.l. 18 I 75 p. 2 (din elev + muncitor)
fem├ęie-muncit├│r s. f. 1993 Femeie care munce╚Öte, de obicei ├«ntr-o fabric─â sau pe un ╚Öantier v. femeie-╚Ť─âran(c─â) (din femeie + muncitor)
muncit├│r-constr├║ctor s. m. Muncitor care lucreaz─â la construc╚Ťii ÔŚŐ ÔÇ×Omul nostru ÔÇô fost ╚Ť─âran patruzeci de ani ╚Öi muncitor-constructor dou─âzeci ╚Öi doi de ani ÔÇô ├«n c├óteva luni ╚Öi-a ridicat o c─âsu╚Ť─â.ÔÇŁ Sc. 15 V 74 p. 1 (din muncitor + constructor)
muncit├│r-el├ęv s. m. Muncitor care ├«╚Öi completeaz─â studiile, f─âr─â a ie╚Öi din produc╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×Iat─â-i pe c├ó╚Ťiva dintre muncitorii-elevi, frunta╚Öi la ├«nv─â╚Ť─âtur─â, repet├óndu-╚Öi lec╚Ťiile ├«nainte de a intra la cursuri.ÔÇŁ Sc. 12 IX 61 p. 1; v. ╚Öi 24 I 63 p. 2 (din muncitor + elev; Fl. Dimitrescu ├«n LR 4/62 p. 388)
muncit├│r-ingin├ęr s. m. Muncitor care ├«╚Öi completeaz─â studiile pentru a deveni inginer ÔŚŐ ÔÇ×Un nou tip de muncitor ╚Öi-a f─âcut apari╚Ťia ├«n ├«ntreprinderi: muncitorul-inginer.ÔÇŁ Sc. 13 X 61 p. 3 (din muncitor + inginer; Fl. Dimitrescu ├«n LL 10/65 p. 234)
muncit├│r-sortat├│r s. m. Muncitor ce sorteaz─â ╚Öi triaz─â materialele ╚Öi produsele dintr-o fabric─â, uzin─â etc. ÔŚŐ ÔÇ×Ei au fost observa╚Ťi de un grup de muncitori-sortatori de la ciurul mecanic.ÔÇŁ Sc. 18 II 63 p. 1 (din muncitor + sortator)
PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT AL MUNCITORILOR DIN ROM├éNIA (P.S.D.M.R.), primul partid al muncitorilor din Rom├ónia, Creat la Bucure╚Öti ├«n urma Congresului din 31 mart./12 par.-3/15 par. 1893, la care au participat 55 de delega╚Ťi, reprezent├ónd organiza╚Ťii politice ╚Öi profesionale din Bucure╚Öti, Ia╚Öi, Ploie╚Öti, Gala╚Ťi, Craiova, Bac─âu, Boto╚Öani, Tecuci, T├órgul Frumos. Congresul adopt─â Programul (vot universal ╚Öi direct pentru to╚Ťi cet─â╚Ťenii Rom├óniei ce au ├«mplinit v├órsta de 20 de ani, f─âr─â deosebire de sex, de religie ╚Öi de ras─â, egalitatea ├«n drepturi a femeilor, impozitul progresiv asupra veniturilor, ziua de munc─â de opt ore, repaus duminical ╚Ö.a.), statutul ╚Öi Consiliul General al partidului format din: Ioan N─âdejde, Vasile G. Mor╚Ťun, Alexandru Radovici, Alexandru Ionescu, Constantin Mille. Din 1907, conducerea central─â a partidului a fost asigurat─â de c─âtre Comitetul Central, iar din 1910, de Comitetul Executiv. Dup─â trecerea (apr. 1899) unor frunta╚Öi ai partidului, a╚Öa-numi╚Ťii ÔÇ×genero╚ÖiÔÇŁ, ├«n Partidul Na╚Ťional-Liberal, a avut loc dezorganizarea, pentru un timp, a P.S.D.M.R.-ului; ├«n acest r─âstimp, mai ales, ├«ncep├ónd din 1901, organiza╚Ťiile politice ╚Öi profesionale ale muncitorilor ├«╚Öi continu─â activitatea sub conducerea cercului ÔÇ×Rom├ónia muncitoareÔÇŁ. La Conferin╚Ťa pe ╚Ťar─â de la Gala╚Ťi (29 iun./12 iul.-1/14 iul. 1907) a sindicatelor ╚Öi cercurilor socialiste din Rom├ónia se hot─âr─â╚Öte ├«nfiin╚Ťarea Uniunii Socialiste din Rom├ónia, care la Congresul din 31 ian./13 febr.-2/15 febr. 1910 se transform─â ├«n Partidul Social-Democrat din Rom├ónia (P.S.D.R.); cu acest prilej se adopt─â un program cu revendic─âri general-democratice: vot universal, legisla╚Ťie muncitoreasc─â, drept de asociere ╚Öi de grev─â, ziua de muncp de opt ore, contract colectiv de munc─â, condamnarea oric─âror forme de antisemitism etc. ├Än perioada neutralit─â╚Ťii (1914-1916), P.S.D.R. a organizat manifesta╚Ťii ├«mpotriva intr─ârii Rom├óniei ├«n ÔÇ×r─âzboiul imperialistÔÇŁ, ╚Öi a salutat Unirea din 1918, cer├ónd ca ÔÇ×Rom├ónia nou─â de ast─âzi se devin─â Rom├ónia socialist─â de m├óineÔÇŁ. La 28 nov./11 dec. 1918, P.S.D.R. ├«╚Öi schimb─â denumirea ├«n Partidul Socialist din Rom├ónia (P.S.R.), care adopt─â un program politic, cunoscut sub numele de ÔÇ×Declara╚Ťii de principiiÔÇŁ, ├«n care ├«nscrie teza bol╚Öevic─â a ÔÇ×cuceririi puterii politice prin orice mijloace, ├«n vederea instaur─ârii dictaturii proletariatuluiÔÇŁ, preciz├ónd c─â ÔÇ×Partidul Socialist din Rom├ónia este un partid de clas─â, care, inspir├óndu-se de la ideile socialismului ╚Ötiin╚Ťific, urm─âre╚Öte desfiin╚Ťarea exploat─ârii muncii sub orice form─â prin trecerea mijloacelor de produc╚Ťie ╚Öi de schimb ├«n st─âp├ónirea societ─â╚ŤiiÔÇŁ. Din Comitetul Executiv al partidului au f─âcut parte: Ilie Moscovici, Gheorghe Cristescu, Ion C. Frimu ╚Ö.a. P.S.R. a stimulat mi╚Öc─ârile revendicative: greva muncitorilor tipografi din Bucure╚Öti (13/26 dec. 1919), greva general─â din 20-28 oct. 1920 etc. Dup─â revenirea ├«n ╚Ťar─â de la Moscova (1920) a delega╚Ťiei P.S.R. (Gh. Cristescu, Al. Dobrogeanu-Gherea, D. Fabian, E. Rozvan, C. Popovici, I. Fluera╚Ö) se convoac─â la Bucure╚Öti (30 ian.-2 febr. 1921) Consiliul General al Partidului Socialist din Rom├ónia ╚Öi a Comisiei generale a sindicatelor, la care se contureaz─â trei puncte de vedere fa╚Ť─â de problema afilierii la Interna╚Ťionala a III-a, Comunist─â: gruparea de st├ónga (comuni╚Ötii), cu 18 voturi cer afilierea imediat─â, reprezentan╚Ťii social-democra╚Ťiei (8 voturi) resping aceast─â idee ╚Öi cer afilierea la Interna╚Ťionala de la Amsterdam, iar cei situa╚Ťi pe pozi╚Ťii de centru (ÔÇ×sociali╚Ötii-unitariÔÇŁ) (12 voturi) dorind men╚Ťinerea unit─â╚Ťii de ac╚Ťiune a Partidului Socialist, propun reluarea discut─ârii afilierii ╚Öi alegerea unui Consiliu General, constituit, ├«n mod egal, din reprezentan╚Ťii tuturor celor trei puncte de vedere. Consiliul, aprob├ónd cu majoritate de voturi mo╚Ťiunea grup─ârii comuniste, hot─âr─â╚Öte convocarea Congresului general al partidului pe data de 8 mai 1921, care transform─â P.S.R. ├«n Partidul Comunist din Rom├ónia (P.C.R.). Reprezentan╚Ťii social-democra╚Ťi, adversari ai afilierii la Interna╚Ťionala a III-a, Comunist─â, p─âr─âsesc partidul. A editat publica╚Ťiile: ÔÇ×MuncaÔÇŁ (1890-1894); ÔÇ×Lumea nou─âÔÇŁ (1894-1900); ÔÇ×Rom├ónia muncitoareÔÇŁ (ian.-iun. 1902; 1905-1914); ÔÇ×Lupta zilnic─âÔÇŁ (1914-1916); ÔÇ×SocialismulÔÇŁ (1918-1921).
ROMÂNIA MUNCITOARE. Gazetă socialistă, apărută la București în două serii (1/14 ian.-10/23 iun. 1902, 5/18 mart. 1905-13/26 aug. 1916 și nov. 1918). Rol important în lupta pentru organizarea mișcării sindicale și în reorganizarea Partidului Social-Democrat din România (1910), al cărui organ a devenit.

Muncitor dex online | sinonim

Muncitor definitie

Intrare: muncitor (adj.)
muncitor adjectiv
Intrare: muncitor (s.m.)
muncitor substantiv masculin