Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru mugurit

MUGURÁT, -Ă adj. v. mugurit.
MUGUR├Ź, pers. 3 mugure╚Öte, vb. IV. Intranz. (├Änv. ╚Öi reg.) A ├«nmuguri. [Var.: mugur├í vb. I] ÔÇô Din mugur.
MUGUR├ŹT, -─é, muguri╚Ťi, -te, adj. (├Änv. ╚Öi reg.) ├Änmugurit. [Var.: mugur├ít, -─â adj.] ÔÇô V. muguri.
MUGURÁT, -Ă adj. v. mugurit.
MUGUR├Ź, pers. 3 mugure╚Öte, vb. IV. Intranz. (├Änv. ╚Öi reg.) A ├«nmuguri. [Var.: mugur├í vb. I] ÔÇô Din mugur.
MUGUR├ŹT, -─é, muguri╚Ťi, -te, adj. (├Änv. ╚Öi reg.) ├Änmugurit. [Var.: mugur├ít, -─â adj.] ÔÇô V. muguri.
├ÄNMUGUR├Ź, ├«nmuguresc, vb. IV. Intranz. (Despre plante) A da muguri. ├Äntr-o zi v─âzu c─â pomul ├«nmugure╚Öte, ├«nflore╚Öte, se scutur─â florile ╚Öi roadele se arat─â. ISPIRESCU, L. 72. Uite, codru-nmugure╚Öte, ÔÇÖNmugure╚Öte, ├«nverze╚Öte, Doru-n mine se treze╚Öte. ANT. LIT. POP. I 74. ÔÇô Variante: mugur├í (DELAVRANCEA, S. 50) vb. I, mugur├ş (PANN, la TDRG, GOROVEI, C. 301) vb. IV.
MUGUR├üT, -─é, mugura╚Ťi, -te, adj. (├«n concuren╚Ť─â cu ├«nmugurit) ├«mbobocit. La r─âchita mugurat─â, ╚śede-o bab─â sup─ârat─â. MARIAN, S. 118.
MUGUR├Ź vb. IV v. ├«nmuguri.
mugur├ş vb., ind. prez. 3 sg. mugur├ę╚Öte, imperf. 3 sg. mugure├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. mugure├ísc─â
MUGUR├Ź vb. (BOT.) a ├«nmuguri, (├«nv. ╚Öi pop.) a odr─âsli, (reg.) a ├«mpupi, a ├«nc─âpu╚Öi. (Planta a ~.)
MUGURI vb. (BOT.) a înmuguri, (înv. și pop.) a odrăsli, (reg.) a împupi, a încăpuși. (Planta a ~.)

Mugurit dex online | sinonim

Mugurit definitie

Intrare: muguri
muguri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: mugurit
mugurat
mugurit adjectiv