mucegăit definitie

2 intrări

22 definiții pentru mucegăit

MUCEGĂÍ, pers. 3 mucegăiește, vb. IV. Intranz. și refl. A prinde mucegai, a se acoperi, a fi pătruns de mucegai; a mucezi. [Var.: mucigăí vb. IV] – Din mucegai.
MUCEGĂÍT, -Ă, mucegăiți, -te, adj. Acoperit de mucegai; mucezit, muced. [Var.: mucigăít, -ă adj.] – V. mucegăi.
MUCIGĂÍ vb. IV v. mucegăi.
MUCIGĂÍT, -Ă adj. v. mucegăit.
MUCEGĂÍ, pers. 3 mucegăiește, vb. IV. Intranz. și refl. A prinde mucegai, a se acoperi, a fi pătruns de mucegai; a mucezi. [Var.: mucigăí vb. IV] – Din mucegai.
MUCEGĂÍT, -Ă, mucegăiți, -te, adj. Acoperit de mucegai; mucezit, muced. [Var.: mucigăít, -ă adj.] – V. mucegăi.
MUCIGĂÍ vb. IV v. mucegăi.
MUCIGĂÍT, -Ă adj. v. mucegăit.
MUCEGĂÍ, pers. 3 mucegăiește, vb. IV. lntranz. și refl. A prinde mucegai, a se acoperi de mucegai, a mucezi.
MUCEGĂÍT, -Ă, mucegăiți, -te, adj. Acoperit sau pătruns de mucegai; muced. Rodul bătrîn de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită. REBREANU, I. 9. Ajunse... la o fîntînă mucegăită și plină de nomol. ISPIRESCU, I. 359. Orașul vechi...cu streașinele mucegăite. EMINESCU, N. 78. – Variantă: mucigăít, -ă (COȘBUC, P. I 158, SLAVICI, N. II 315) adj.
MUCIGĂÍT, -Ă adj. v. mucegăit.
mucegăí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. mucegăiéște, imperf. 3 sg. mucegăiá; conj. prez. 3 să mucegăiáscă
mucegăí vb., ind. prez. 3 sg. mucegăiéște, 3 pl. mucegăiésc, imperf. 3 sg. mucegăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. mucegăiáscă
MUCEGĂÍ vb. a (se) mucezi, (reg.) a (se) mucuri, (Olt.) a (se) sfoiegi. (Un aliment care s-a ~.)
MUCEGĂÍT adj. muced, mucezit, (rar) mucegăios, (reg.) mucegărit, (Olt. și Munt.) sfoiegit. (Aliment ~.)
MUCEGĂÍT adj. v. igrasios, umed.
A MUCEGĂÍ ~iésc intranz. A prinde mucegai; a se acoperi cu mucegai; a deveni muced; a mucezi. /Din mucegai
mucegăit a. acoperit cu mucegaiu.
mucegăĭésc v. intr. (d. mucegaĭ). Mucezesc, prind mucegaĭ.
MUCEGĂI vb. a (se) mucezi, (reg.) a (se) mucuri, (Olt.) a (se) sfoiegi. (Un aliment care s-a ~.)
MUCEGĂIT adj. muced, mucezit, (rar) mucegăios, (reg.) mucegărit, (Olt. și Munt.) sfoiegit. (Aliment ~.)
mucegăit adj. v. IGRASIOS. UMED.

mucegăit dex

Intrare: mucegăi
mucigăi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
mucegăi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: mucegăit
mucegăit adjectiv
mucigăit