MUCÁRNIC, mucarnici, s. m. (Învechit și arhaizant) Om care stingea felinarele sau lumii e. Un șir de vreo zece felinare puse pe stîlpi verzi, de ui stat de om ca să ajungă pînă la ele cu scărița lui dusă umeri, mucarnicul. CAMIL PETRESCU, O. II 388.