Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

29 defini╚Ťii pentru mu╚Ötrului

M├ÜSTR─é1, mustre, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) Exerci╚Ťiu militar; instruc╚Ťie, manevr─â. [Var.: m├║stru, m├║╚Ötru s. n.] ÔÇô Din pol. musztra, magh. mustra.
MÚSTRU s. n. v. mustră1.
M├Ü╚śTRU s. n. v. mustr─â1.
MU╚śTRULU├Ź, mu╚Ötruluiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Fam.) A deprinde solda╚Ťii cu exerci╚Ťiul militar; a instrui. ÔÖŽ P. ext. A instrui, a ├«nv─â╚Ťa cu asprime; a struni. 2. (Fam.) A mustra, a dojeni, a certa; a bate. ÔÇô Mu╚Ötru + suf. -ului.
M├ÜSTR─é1, mustre, s. f. (├Änv. ╚Öi pop.) Exerci╚Ťiu militar; instruc╚Ťie, manevr─â. [Var.: m├║stru, m├║╚Ötru s. n.] ÔÇô Din pol. musztra, magh. mustra.
MÚSTRU s. n. v. mustră1.
M├Ü╚śTRU s. n. v. mustr─â1.
MU╚śTRULU├Ź, mu╚Ötruluiesc, vb. IV. Tranz. 1. (├Änv.) A deprinde solda╚Ťii cu exerci╚Ťiul militar; a instrui. ÔÖŽ P. ext. A instrui, a ├«nv─â╚Ťa cu asprime; a struni. 2. (Fam.) A mustra, a dojeni, a certa; a bate. ÔÇô Mu╚Ötru + suf. -ului.
M├ÜSTR─é2, mustre, s. f. (Regional ├«nvechit; ╚Öi ├«n forma mu╚Ötr─â) Exerci╚Ťiu militar, instruc╚Ťie. Odat─â ├«mp─âratul a mers la mu╚Ötr─â cu c─âtanele pe c├«mp. RETEGANUL, P. II 22. N-au mil─â de via╚Ťa noastr─â, Zice c─â ne-nva╚Ť─â mustr─â. BIBICESCU, P. P. 144. S─â v─âz frunza cum se-ngust─â ╚śi pe badea scos la mustr─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 312. ÔÇô Variante: m├║╚Ötr─â s. f., m├║╚Ötru (ALECSANDRI, T. 4), m├║stru (KOG─éLNICEANU, S. 42) s. n.
MÚSTRU s. n. v. mustră 2.
M├Ü╚śTR─é s. f. v. mustr─â2.
M├Ü╚śTRU s. n. V. mustr─â2.
MU╚śTRULU├Ź, mu╚Ötruluiesc, vb. IV. Tranz. 1. A instrui, folosind mijloace sau vorbea spre a ├«nv─â╚Ťa pe cineva, a deprinde la ceva. Ea r─âm├«nea cu surorile ╚Öi fra╚Ťii cei mai mici c├«nd se duceau p─ârin╚Ťii la munc─â, vedea de d├«n╚Öii, ├«i mu╚Ötruluia ╚Öi ├«i pov─â╚Ťuia. ISPIRESCU, L. 175. Fetele se d─âdeau pe m├«na unei mame Sanda... de le mu╚Ötruluia ╚Öi le ├«nv─â╚Ťa cus─âturi. GHICA, S. 295. 2. A mustra, a dojeni, a certa pe cineva. ├Ä╚Öi mu╚Ötruluie╚Öte chiria╚Öii mai abitir dec├«t ne mu╚Ötruluiesc pe noi majurii la cazarm─â. STANCU, D. 245. Cumperi ni╚Öte terfeloage de la anticari ╚Öi ni╚Öte caiete ╚Öi toce╚Öti singur. Te va ajuta din c├«nd ├«n c├«nd Nebunul, care te-a mai mu╚Ötruluit o dat─â: ┬źLa carte, m─â, la carte┬╗. PAS, Z. I 262. A bate. Am s─â v─â mu╚Ötruluiesc, de au s─â r├«d─â ╚Öi c├«nii de voi. CREANG─é, P. 304.
mústră (înv., pop.) s. f., g.-d. art. mústrei; pl. mústre
mu╚Ötrulu├ş (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mu╚Ötrului├ęsc, imperf. 3 sg. mu╚Ötrului├í; conj. prez. 3 s─â mu╚Ötrului├ísc─â
m├║str─â s. f., g.-d. art. m├║strei; pl. m├║stre
mu╚Ötrulu├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mu╚Ötrului├ęsc, imperf. 3 sg. mu╚Ötrului├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. mu╚Ötrului├ísc─â
M├ÜSTR─é s. v. instruc╚Ťie.
MU╚śTRULU├Ź vb. v. admonesta, atinge, bate, certa, d─âsc─âli, dojeni, instrui, ├«nv─â╚Ťa, lovi, moraliza, mustra.
m├║str─â (m├║stre), s. f. ÔÇô 1. Mostr─â, e╚Öantion. ÔÇô 2. (Trans.) Exerci╚Ťiu militar. It. mostra ÔÇ║ germ. Muster ╚Öi, de aici, mag. mustra, cu sensul al doilea (Cihac, II, 517; Borcea 199; G├íldi, Dict., 146). Cu primul sens este dubletul lui mostr─â (mr. mostr─â), s. f. (prob─â), direct din it. sau prin intermediul tc. mostra, ngr. ╬╝¤î¤â¤ä¤ü╬▒ (Graur, GS, VI, 330; G├íldi 212). Sensul al doilea (var. mustru ╚Öi mu╚Ötr, din rus. mustra, Sanzewitsch 205), cf. sp. muestra ÔÇ×inspec╚Ťie; trupe gata de inspec╚ŤieÔÇŁ. ÔÇô Der. mustrului (var. mu╚Ötrului), vb. (a face exerci╚Ťii), din mag. mostr├ílni; mustreal─â, s. f. (├«nv., exerci╚Ťiu); mustruluial─â, s. f. (exerci╚Ťiu).[1]
A MU╚śTRULU├Ź ~i├ęsc tranz. 1) ├«nv. (militari) A deprinde cu arta militar─â ├«n condi╚Ťiile unui regim dur. 2) fam. (mai ales copii) A obi╚Önui cu ordinea ╚Öi disciplina ├«ntr-un mod foarte sever; a struni. /mu╚Ötru pop. + suf. ~ului
m├║╚Ötr─â, m├║╚Ötre, s.f. (├«nv.) exerci╚Ťiu militar.
mu╚Ötr─â f. Tr. exerci╚Ťiu militar: Badea scos la mu╚Ötr─â POP. [Ung. MUSTRA, din nem╚Ť. Muster].
mu╚Ötrulu├Č v. a ├«nv─â╚Ťa mu╚Ötra, de unde: 1. a instrui: ├«i mu╚Ötruluia ╚Öi pov─â╚Ťuia s─â fie mai cu r─âbdare Isp.; 2. a obosi: am s─â v─â mu╚Ötruluiesc, de au s─â r├óz─â c├óinii de voi CR. [Ung. MUSTR├üLN─Č: termen tehnic militar cu sensul generalizat (cf. smotri)].
*m├│str─â ╚Öi (ma─ş rar) m├║str─â f., pl. e (ngr. m├│stra, it. mostra [d. mostrare, a ar─âta], de unde ╚Öi germ. muster, ung. mustra, pol. mustra ╚Öi musztra. V. mustru, monitor). Prob─â, bucat─â de marf─â dup─â care po╚Ť─ş aprecia restu m─ârfi─ş (fr. ├ęchantillon). ÔÇô Vech─ş mustr─â ╚Öi mu╚Ötr─â (dup─â pol. ung.) ╚Öi mustru, mu╚Ötru (dup─â ╚Ömotru), exerci╚Ťi┼ş militar, ╚Ömotru, ucenie. Vech─ş mu╚Ötr─â (dup─â ung.), mod─â, model.
mustrulu─ş├ęsc ╚Öi mu╚Ötrulu─ş├ęsc v. tr. (ung. mustr├ílni, d. mustra, mu╚Ötru). Fam. ├Änv─â╚Ť mu╚Ötru (instruc╚Ťiunea militar─â). Smotresc. ├Änv─â╚Ť, instru─şesc ├«n general. ├Änv─â╚Ť minte tr─âg├«nd o b─âta─şe: am s─â te mu╚Ötrulu─şesc e┼ş, m─â─ş! ÔÇô Ma─ş rar mu╚Ötru─şesc.
mustră s. v. INSTRUCȚIE.
muștrului vb. v. ADMONESTA. ATINGE. BATE. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. INSTRUI. ÎNVĂȚA. LOVI. MORALIZA. MUSTRA.
mu╚Ötrulu├ş, mu╚Ötruluiesc, vb. tranz. ÔÇô (reg.) A certa, a dojeni, a mustra. ÔÇô Din mustru ÔÇ×exerci╚Ťiu militar, instruc╚ŤieÔÇŁ (< pol. musztra, magh. mustra) + suf. -ului (DEX, MDA).

Muștrului dex online | sinonim

Muștrului definitie

Intrare: mustr─â
mustru substantiv neutru
muștru substantiv neutru
mustr─â substantiv feminin
muștră substantiv feminin
Intrare: muștrului
muștrului verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a