Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru movil─â

MOV├ŹL─é, movile, s. f. 1. Ridic─âtur─â de p─âm├ónt natural─â, mai mic─â ╚Öi mai rotunjit─â dec├ót dealul, care se afl─â de obicei ├«n regiunile de c├ómpie sau de podi╚Öuri joase. 2. Mic─â ridic─âtur─â de p─âm├ónt sau de pietre, f─âcut─â de om pentru a servi ca semn de hotar, de aducere-aminte pentru un mort etc. 3. Gr─âmad─â de obiecte (de acela╚Öi fel); morman, mald─âr. ÔÇô Din sl. mogyla.
MOV├ŹL─é, movile, s. f. 1. Ridic─âtur─â de p─âm├ónt natural─â, mai mic─â ╚Öi mai rotunjit─â dec├ót dealul, care se afl─â de obicei ├«n regiunile de c├ómpie sau de podi╚Öuri joase. 2. Mic─â ridic─âtur─â de p─âm├ónt sau de pietre, f─âcut─â de om pentru a servi ca semn de hotar, de aducere aminte pentru un mort etc. 3. Gr─âmad─â de obiecte (de acela╚Öi fel); morman, mald─âr. ÔÇô Din sl. mogyla.
MOV├ŹL─é, movile, s. f. 1. Ridic─âtur─â de p─âm├«nt mai mic─â dec├«t dealul; gorgan. Pe movilele cele mari din z─âri aprinser─â focuri, cum c─âzu amurgul. SADOVEANU, O. VII 122. Nu e zidire veche, ruin─â, movil─â de p─âm├«nt de care s─â nu fie legat un c├«ntec, o legend─â, un nume de viteaz. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 138. Vine cucul de trei zile Peste v─âi, peste movile ╚śi n-are unÔÇÖs─â se puie, ╚śi necazu s─â ╚Öi-l spuie. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 213. 2. Mic─â ridic─âtur─â de p─âm├«nt de form─â conic─â, f─âcut─â de m├«na omului pentru a servi ca semn de hotar ├«ntre dou─â propriet─â╚Ťi; moc╚Öand─â. 3. Gr─âmad─â de obiecte de acela╚Öi fel, morman (├«n general de form─â conic─â). ╚śedea turce╚Öte pe movila de pietri╚Ö. POPA, V. 85. De la ├«n─âl╚Ťime, pe-o movil─â de c─ârbuni... vorbea cu ├«nfl─âc─ârare mul╚Ťimii. BART, E. 294. Torceam ├«mpreun─â cu d├«nsa la umbra nucului lor c├«te-o movil─â de drugi de canur─â. CREANG─é, A. 63.
mov├şl─â s. f., g.-d. art. mov├şlei; pl. mov├şle
mov├şl─â s. f., g.-d. art. mov├şlei; pl. mov├şle
MOV├ŹL─é s. 1. (GEOGR.) m─âgur─â, (reg.) grui, (Olt.) gl─âmeie. 2. (GEOGR.) movil─â de alunecare = gruie╚Ť, ╚Ťigl─âi (pl.). 3. gr─âmad─â, mald─âr, morman, purcoi, (rar) str├ónsur─â, (pop.) troian, (reg.) m├ógl─â, (Mold.) clad─â, (Mold. ╚Öi Transilv.) giread─â, (pop. fig.) n─âmol. (O ~ de cartofi, de crengi, de praf.)
mov├şl─â (mov├şle), s. f. ÔÇô 1. Monticul, gorgan, m─âgur─â. ÔÇô 2. Morman, mald─âr. ÔÇô Var. (├«nv.) moghil─â. Origine ├«ndoielnic─â. Coincide cu sl. mogyla, p─âstrat ├«n bg., rus. mogila, sb., cr. m├▓gila, ceh. mohyla, rut. mohylja, pol. mogila, ╚Öi de asemeni sb., cr. g├▓mila, alb. gamulje. A fost considerat drept cuv├«nt sl. (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Miklosich, Lexicon, 378; Cihac, II, 204; Danicic, III, 264); dar e cuv├«nt str─âin ├«n sl. (Berneker, II, 69; Vasmer, II, 143). Der. din alb. nu pare posibil─â (Bari─Ź, Alb. St., I, 51), dat─â fiind extensiunea cuv├«ntului; ╚Öi cu at├«t mai pu╚Ťin explica╚Ťia sb. gomila prin gr. ╬│╬ş╬╝¤ë ÔÇ×a fi plinÔÇŁ (Mladenov 105). E mai probabil c─â-i vorba de un cuv├«nt rom. de natur─â expresiv─â. At├«t familia lui moc-, cf. moac─â ÔÇ×c─âp─â╚Ť├«n─âÔÇŁ, c├«t ╚Öi cea a lui mot- ÔÇ×m─âciulieÔÇŁ ar fi putut produce un *mog├«l─â, cf. mog├«ld─â, mod├«lc─â, sau mai ├«nainte vb. moghili, prin intermediul suf. expresiv -li. Movil─â ├«n loc de moghil─â este efectul destul de recent al unui hiperurbanism mold. Numai un cuv├«nt rom. poate explica larga extensiune a unui cuv├«nt neslav ├«n mediul sl.; cu at├«t mai mult, cu c├«t gorganele numite a╚Öa s├«nt caracteristice Dun─ârii de Jos ╚Öi Ucrainei de S. Der. gomil─â, s. f. (Banat, ridic─âtur─â de p─âm├«nt), din sb.; movili, vb. (a face gr─âmezi).
MOV├ŹL─é ~e f. Ridic─âtur─â de p─âm├ónt, natural─â, de form─â conic─â, de obicei, mai mic─â dec├ót dealul, aflat─â ├«n regiunile de c├ómpie sau de podi╚Öuri; m─âgur─â. /<sl. mogyla
movilă f. ridicătură de pământ conică și mai proeminentă decât măgura (movila e făcută de mâna omului, măgura e opera naturei). [Dial. moghilă = slav. MOGYLA].
Movilă (Petru) m. Mitropolit al Kievului, a lucrat la răspândirea culturei în Rusia și a publicat în rusește diferite scrieri, între cari Mărturisirea Ortodoxă (1596-1644).
Movil─â m. numele mai multor Domni ai Moldovei: 1. (Ieremia), fu r─âsturnat de Mihaiu Viteazul, dar ├«╚Öi rec─âp─âta domnia; so╚Ťia ╚Öi cei doi fii ai s─âi se turcir─â la Constantinopole, ca s─â scape cu vieata: el ├«nsu╚Öi muri de apoplexie (1595-1606); 2. (Simeon), fratele celui precedent, otr─âvit de boieri (1606-1607); 3. (Constantin), fiul lui Ieremia, mazilit de Turci (1608-1611); 4. (Alexandru), al doilea fecior al lui Ieremia, care se turci la urm─â ├«mpreun─â cu frate s─âu mai mic Bogdan (1615-1616); 5. (Gavril), fiul lui Simeon (1618-1620); 6. (Moise), fiul cel mai mic al lui Simeon, Domn ├«n dou─â r├ónduri, cump─âr─â tronul cu bani (1630-1631 si 1633-1634).
mov├şl─â ╚Öi (vech─ş) mogh├şl─â f., pl. e (vsl. mogyla, rus. rut. mogila [pron. ╚Öi -ghi- ╚Öi -vi-], d. gep. *m├Âgila [de unde ╚Öi rom. m─âgur─â]; s├«rb. mogila, gomila, alb. gam├║l─şe). Morman provenit din s─âp─âtur─â or─ş din alt-ceva: movil─â de ╚Ť─ârn─â, de gr├«┼ş, de petre, de ban─ş. ├Än─âl╚Ť─âtur─â, d├«mb, holm: mitropolia din Bucure╚Öt─ş e a╚Öezat─â pe o movil─â. ÔÇô ├Än Olt. m├│vil─â (dup─â s├«rb.), pl. ─ş. V. gorgan, momic.
MOVILĂ s. 1. (GEOGR.) măgură, (reg.) grui, (Olt.) glămeie. 2. grămadă, maldăr, morman, purcoi, (rar) strînsură, (pop.) troian, (reg.) mîglă, (Mold.) cladă, (Mold. și Transilv.) gireadă, (pop. fig.) nămol. (O ~ de cartofi, de crengi, de praf.)
MOVILA, com. ├«n jud. Ialomi╚Ťa, situat─â ├«n C├ómpia B─âr─âganului; 2.258 loc. (2000). Sta╚Ťie de c. f. P├ón─â ├«n 1948 s-a numit Ferdinand I, iar ├«ntre 1948 ╚Öi 1965, Vasile Roait─â.
MOVILA BANULUI, com. în jud. Buzău, situată în Câmpia Săratei, pe râu Sărata; 2.719 loc. (2000).
MOVILA MIRESII 1. Lac clastocarstic (de crov), situat ├«n C├ómpia Br─âilei, ├«n arealul com. cu acela╚Öi nume; 1,8 km2; ad. max.: 11 m. Con╚Ťine ap─â s─ârat─â, sulfatat─â, sodic─â ╚Öi n─âmol sapropelic pe fund, cu calit─â╚Ťi terapeutice. 2. Com. ├«n jud. Br─âila, situat─â ├«n C├ómpia Br─âilei; 4.241 loc. (2000). produse alim. (br├ónzeturi). Localitate cu poten╚Ťial balneoclimateric, pe terit. c─âruia se afl─â mai multe lacuri clastocarstice (Movila Miresii, Seaca, Esna, Lutu Alb ╚Ö.a.) cu ape s─ârate, sulfatate, sodice, cu n─âmol sapropelic pe fund, cu calit─â╚Ťi terapeutice.
MOVIL─é, familie de boieri moldoveni cu important rol politic ├«n sec. 17, ├«ntemeiat─â de Cozma M. (Moghil─â), dreg─âtor ├«n sfatul domnesc (1490-1513). Ctitori ai m─ân─âstirii Sucevi╚Ťa (1583-1586). Mai importan╚Ťi: 1. Ieremia M., domn al Moldovei (1595-1600, 1600-1606). A ob╚Ťinut tronul cu ajutor polon, iar dup─â ce a fost alungat de Mihai Viteazul, a revenit la domnie tot cu sprijinul Poloniei. ├Än 1606, a ├«n─âbu╚Öit, cu ajutorul lui ╚śtefan Bocskai, o mare r─âscoal─â ╚Ť─âr─âneasc─â. 2. Simion M., domn al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti (1600-1601, 1601-1602) ╚Öi al Moldovei (1606-1607). Frate cu M. (1). A ob╚Ťinut tronul dup─â de Mihai Viteazul a fost ├«nvins de oastea lui Jan Zamoyski. ├Än vara lui 1601, alungat de pe tron de c─âtre fra╚Ťii Buze╚Öti. 3. Gheorghe M. (1540-1605), mitropolit al Moldovei (1588-1591, 1595-1605). Frate cu M. (1 ╚Öi 2). Episcop de R─âd─âu╚Ťi (1577-1588). A ├«ntre╚Ťinut leg─âturi ╚Öi coresponden╚Ť─â cu ├«nal╚Ťi prela╚Ťi ortodoc╚Öi ╚Öi catolici din str─âin─âtate. 4. Constantin M., domn al Moldovei (oct. 1607, 1607-1611). Fiul lui M. (1). ├Änvins ├«n lupta de la Cornul lui Sas (1612) de c─âtre ╚śtefan Tom╚Öa II. A c─âzut prizonier la t─âtari ╚Öi a murit ├«necat la trecerea Nistrului. 5. Alexandru M., domn al Moldovei (1615-1616). Fiul lui M. (1). Agravarea tensiunilor sociale ├«n timpul domniei sale au provocat r─âscoale ╚Ť─âr─âne╚Öti. ├Änfr├ónt de turci la Dr─âc╚Öani (1616), a c─âzut prizonier. 6. Petru M. (1596-1646, n. Suceava), arhiepiscop ╚Öi mitropolit al Kievului, Haliciului ╚Öi a toat─â Rusia (din 1633). Fiul lui M. (2). A ├«ntemeiat Academia Kievo-Movilean─â, cu limba de predare latin─â, cea mai veche institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior la slavii orotdoc╚Öi. Cu sprijinul s─âu a fost adus─â o tipografie ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â, la C├ómpulung (1635), alta la Govora (1637); a trimis ├«n Moldova me╚Öteri tipografi care au pus la punct prima tipografie a Moldovei (1642, anul primei tip─ârituri); a trimis profesori la Academia Vasilian─â. Adversar al unirii cu Biserica catolic─â (ÔÇ×M─ârturisirea ortodox─âÔÇŁ, edi╚Ťia rom├ón─â, Buz─âu, 1691; edi╚Ťia greac─â, Snagov, 1699).
PE╚śTERA DE LA MOVILE, pe╚Öter─â situat─â ├«n S Dobrogei, la V de Mangalia, la c. 3 km de litoral. A fost descoperit─â ├«n urma unui foraj executat ├«n 1986, care la ad├óncimea de 18 m a interceptat un gol carstic, lipsit de leg─âtur─â cu exteriorul. Ad─âposte╚Öte un ecosistem extrem de original, av├ónd ca baz─â trofic─â chemosinteza realizat─â de bacterii prin utilizarea hidrogenului sulfurat furnizat de apele mezotermale sulfuroase din re╚Ťeaua de fisuri ╚Öi goluri carstice din S Dobrogei. S-au identificat aici 30 de specii ╚Öi c├óteva genuri noi din diverse familii de nevertebrate.
MOVIL─é subst. 1. ÔÇô (B─âl I); ÔÇô vistier, 1540 (Sd XI 48); ÔÇô = Moghil─â = Mohil─â b. (C. ╚śtef). Domnii din dinastia cu acest nume semneaz─â ÔÇ×Movil─âÔÇŁ, ca Ieremia Vod─â, dar diecii scriu ÔÇ×Moghil─âÔÇŁ ╚Öi tot a╚Öa Cronicile; Movilescu. 2. Movili╚Ť─â, pren., 1670 (BCI VII 8); ÔÇô D-tru, fam. (16 A III 181); Adam Movili╚Ťei, mold. (RI X 276); Movili╚Ť─â m. v─âtaf (17 A II 204). 3. Cu suf. -vici, de preten╚Ťie literar─â: Movilovici, Toader, 1598 (Sd V 415), membru al dinastiei Movile╚Ötilor. 4. Mohil─â, boier (C Bog).
Petru Movil─â (1596-1646), arhiepiscop ╚Öi mitropolit al Kievului, al Gali╚Ťiei ╚Öi al ├«ntregii Rusii, n. la Suceava, fiul domnitorului Simion Movil─â. Dup─â studii ├«n Polonia, a intrat ├«n monahism la m-rea Pecerska (Lavra Pe╚Öterilor) din Kiev, devenind arhimandrit ╚Öi egumen, apoi mitropolit ├«n 1633. A ├«ntemeiat Academia care-i poart─â numele, cu limba de predare latina. A ├«nfiin╚Ťat tipografii la Kiev ╚Öi Liov, unde a tip─ârit peste 50 de lucr─âri teologice, dintre care cea mai important─â este Lithos (ÔÇ×PiatraÔÇŁ). Pentru ap─ârarea ortodoxiei ├«n Polonia ╚Öi Ucraina ├«mpotriva ofensivei catolice ╚Öi protestante de a atrage pe ortodoc╚Öi, a alc─âtuit lucrarea M─ârturisirea ortodox─â, pe care Sinodul de la Ia╚Öi din 1642 ╚Öi cel de la Constantinopol din 1643 au recunoscut-o ca singura carte de doctrin─â a ├«ntregii ortodoxii. A p─âstrat str├ónse leg─âturi cu Matei Basarab, c─âruia i-a trimis tipografiile de la C├ómpulung, Govora ╚Öi T├órgovi╚Öte, ╚Öi cu Vasile Lupu, c─âruia i-a trimis de asemenea tipografia de la Sf. Trei Ierarhi ╚Öi me╚Öteri tipografi, precum ╚Öi profesori pentru Academia vasilian─â, contribuind la dezvoltarea culturii rom├óne╚Öti. Este ├«ngropat ├«n bis. m-rii Pecerska.

Movil─â dex online | sinonim

Movil─â definitie

Intrare: movil─â
movil─â substantiv feminin
Intrare: Movil─â
Movil─â