motorină definitie

13 definiții pentru motorină

MOTORÍNĂ, motorine, s. f. Amestec lichid de hidrocarburi obținut prin distilarea țițeiului sau a unor produse sintetice, folosit drept combustibil la motoarele cu autoaprindere sau ca materie primă în industria chimică. – Din germ. Motorin.
MOTORÍNĂ, motorine, s. f. Lichid vâscos obținut prin distilarea petrolului, a gudroanelor cărbunilor de pământ sau a unor produse sintetice, folosit drept combustibil la anumite motoare sau ca materie primă în industria chimică. – Din germ. Motorin.
MOTORÍNĂ s. f. Lichid vîscos obținut prin distilarea petrolului, a gudroanelor cărbunilor de pămînt sau a unor produse sintetice, folosit drept combustibil la anumite motoare. Tractoarele... se depărtau încet în norul lor de praf, cu miros cald de motorină arsă. DUMITRIU, V. L. 111. Cîteva umbre se mișcau pe lîngă depozitul de motorină. MIHALE, O. 14.
!motorínă s. f., g.-d. art. motorínei; pl. motoríne
motorínă s. f., g.-d. art. motorínei
MOTORÍNĂ s. v. rom, vin.
MOTORÍNĂ s.f. Lichid vâscos care se extrage prin distilare din țiței sau din unele produse sintetice și este folosit drept combustibil la unele motoare. [Nume comercial].
MOTORÍNĂ s. f. combustibil lichid obținut la distilarea primară a țițeiului sau a unor produse sintetice. (< germ. Motorin)
MOTORÍNĂ ~e f. Produs obținut prin distilarea petrolului, folosit drept combustibil sau la fabricarea unor unsori consistente. /<germ. Motorin
motorină f. derivat din petrol pentru punerea în mișcare a mașinelor.
motori s. v. ROM. VIN.
MOTORÍNĂ (< germ.) s. f. Produs lichid constituit dintr-un amestec de hidrocarburi C15-C21, cu p. f. 300-370°C, obținut prin distilarea țițeiului sau a unor produse sintetice. Se folosește drept combustibil în motoarele cu autoaprindere, ca materie primă pentru cracarea catalitică etc.
motorină s. f. sg. rom.

motorină dex

Intrare: motorină
motorină substantiv feminin