moto definitie

24 definiții pentru moto

MOTO- Element de compunere însemnând „pus în mișcare cu ajutorul unui motor”, „echipat cu un motor”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. ◊ (Folosit independent) Mijloace moto. – Din fr. moto-.
MÓTTO, mottouri, s. n. Citat luat, de obicei, dintr-o operă consacrată sau semnată de un autor celebru, pus la începutul unei lucrări, a unui capitol etc. cu scopul de a releva ideea fundamentală a scrierii respective. [Scris și: moto] – Din it. motto, germ. Motto.
MÓTO2, motouri, s. n. Citat luat, de obicei, dintr-o operă consacrată sau semnată de un autor celebru, pus la începutul unei lucrări, al unui capitol etc. cu scopul de a releva ideea fundamentală a scrierii respective. – Din it. motto, germ. Motto.
MOTO1- Element de compunere care înseamnă „pus în mișcare cu ajutorul unui motor”, „echipat cu un motor” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. ◊ (Folosit independent) Mijloace moto. – Din fr. moto-.
MÓTO 2, (rar) motouri, s. n. Citat care se pune înaintea unei scrieri, a unui capitol etc. spre a reda ideea principală sau tendința autorului. – Scris și: motto.
MOTO1- Element de compunere care dă cuvintelor compuse cu el înțelesul de «pus în mișcare cu ajutorul unui motor», «echipat cu un motor»,«motorizat» și servește la formarea unor substantive ca: motonavă, motomitralieră.
con móto (indicație muzicală) (it.) loc. adv.
con moto loc. adv.
móto s. n., art. motóul; pl. motóuri
MÓTO s. epigraf. (~ la o lucrare.)
CON MÓTO loc. adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Cu multă mișcare. [< it. con moto].
MÓTO s.n. Fragment, citat pus la începutul unei scrieri, al unui capitol etc. pentru a arăta pe scurt ideea fundamentală a autorului. [< it. motto].
MÓTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Con moto = mișcat, cu mișcare foarte repede. [< it. moto].
CON MÓTO loc. adv. (muz.) cu multă mișcare. (< it. con moto)
MOTO3 s. n. citat pus la începutul unei scrieri, al unui capitol etc., pentru a reda pe scurt ideea fundamentală a lucrării. (< it., fr. motto, germ. Motto)
MOTO1-, -MOTÍVĂ elem. „cu motor, mecanizat”, „motocicletă”, „automobil”. (< fr., engl. moto-, cf. lat. motum)
MOTO2 adj. inv. referitor la un vehicul motorizat. (< moto/rizat)
MOTÓ ~uri n. Citat scurt care se pune la începutul unei opere artistice, al unui studiu științific sau al unui capitol, pentru a evidenția ideea de bază; epigraf. /<it. motto, germ. Motto
MOTO s. epigraf. (~ la o lucrare.)
auto-móto-cárting s. n., adj. inv. Referitor la automobile, motociclete și carturi ◊ „Automobiliștii băimăreni dispun, de câteva zile, de un club dotat cu material documentar de tehnică auto, turism rutier și sport auto-moto-karting.R.l. 3 III 77 p. 5 (din auto2- + moto- + carting)
auto-móto-vélo s., adj. Referitor la automobile, motociclete și biciclete ◊ „Pentru amatorii de auto-moto-velo, pe lângă noua motoretă «Mini-Mobra», se vor mai prezenta la Târgul de mostre noile tipuri de biciclete «Pegas 18 B» și «Standard B.».” R.l. 10 VIII 77 p. 2; v. și 1 VIII 80 p. 5 (din auto2- + moto- + velo)
aúto-móto-vélo-spórt adj. (Magazin) specializat în desfacerea pieselor de schimb și a mijloacelor de transport pe două și patru roți, ca și a materialului sportiv ◊ „Două noi magazine auto-moto-velo-sport s-au deschis în București [...]” Sc. 14 XI 82 p. 5. ◊ „Un nou magazin auto-moto-velo-sport.Sc. 19 III 83 p. 5 (din auto2- + moto + velo + sport)
móto adj. inv. 1962 Referitor la un vehicul motorizat v. microfoileton (abreviere din moto[rizat])
moto (cuv. it. „mișcare”) 1. Cuvânt care intră în componența unor indicații de tempo (2) cărora le adaugă o nuanță de rapiditate (allegro con m., andante con m.). ♦ Con m., fără altă indicație, desemnează o mișcare rapidă. 2. M. perpetuo (loc. it. „mișcare nesfîrșită”), titlul unei piese de virtuozitate, sin. perpetuum mobile.

moto dex

Intrare: moto (s.n.)
moto s.n.
Intrare: moto (adv., elem. de comp.)
moto adv., elem. de comp. locuțiune adverbială