MÓSTRĂ, mostre,
s. f. 1. Exemplar luat dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion. ♦ Model. ◊ Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi expun mostre (
1) pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor.
2. Fig. Exemplu, pildă. [
Var.: (
reg.)
mústră s. f.] – Din
ngr. móstra. MÓSTRĂ, mostre,
s. f. 1. Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion. ♦ Model. ◊ Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi își expun mostre (
1) pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor.
2. Fig. Exemplu, pildă. [
Var.: (
reg.)
mústră s. f.] – Din
ngr. móstra. MÓSTRĂ, mostre,
s. f. 1. Cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material, sau un obiect dintr-o serie de obiecte de același fel, după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; probă, eșantion, model. O mostră de stofă. ◊ Tîrg de mostre = tîrg la care diferitele industrii își expun produsele în cantități mici, pentru a le face cunoscute.
2. Fig. Exemplu, pildă, model. Am văzut pînă acuma cîteva mostre, pentru a înțelege felul cum critică d. Bogdan. GHEREA, ST. CR. II 15. – Variantă: (regional)
mústră (COȘBUC, P. I 249)
s. f. móstră s. f.,
g.-d. art. móstrei;
pl. móstre
móstră s. f., g.-d. art. móstrei; pl. móstre MÓSTRĂ s. 1. v. eșantion. 2. exemplu, model, probă, specimen, tip. (Iată mai jos câteva ~ de...) MÓSTRĂ s. v. exemplu, model, pildă. MÓSTRĂ s.f.
1. Parte dintr-o cantitate de material sau de obiecte după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora. ◊ Târg de mostre = târg la care diferitele industrii își expun produsele spre a le face cunoscute.
2. (Fig.) Exemplu, pildă, model. < it. mostra, cf. germ. Muster].
MÓSTRĂ s. f. 1. cantitate mică de material sau de obiecte după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; eșantion. ♦ model. ◊ Târg de mostre = târg la care se expun mostre (1).
2. (
fig.) exemplu, pildă. (< ngr., it. mostra)
mústră (mústre), s. f. –
1. Mostră, eșantion. –
2. (
Trans.) Exercițiu militar.
It. mostra ›
germ. Muster și, de aici,
mag. mustra, cu sensul al doilea (Cihac, II, 517; Borcea 199; Gáldi, Dict., 146). Cu primul sens este dubletul lui mostră (
mr. mostră),
s. f. (probă), direct din
it. sau prin intermediul
tc. mostra,
ngr. μόστρα (Graur, GS, VI, 330; Gáldi 212). Sensul al doilea (
var. mustru și muștr, din
rus. mustra, Sanzewitsch 205),
cf. sp. muestra „inspecție; trupe gata de inspecție”. –
Der. mustrului (
var. muștrului),
vb. (a face exerciții), din
mag. mostrálni; mustreală,
s. f. (
înv., exercițiu); mustruluială,
s. f. (exercițiu).[1]
MÓSTRĂ ~e f. 1) Parte dintr-un material sau dintr-o substanță după care se poate stabili calitatea întregului; probă; eșantion. 2) Obiect care servește drept orientare pentru o reproducere sau o imitație; exemplu; model. /<ngr. móstra, germ. Muster mostră f. probă, model (de stofă). [Nemț. MUSTER].
*móstră și (maĭ rar)
mústră f., pl. e (ngr. móstra, it. mostra [d. mostrare, a arăta], de unde și germ. muster, ung. mustra, pol. mustra și musztra. V.
mustru, monitor). Probă, bucată de marfă după care poțĭ aprecia restu mărfiĭ (fr. échantillon). – Vechĭ
mustră și
muștră (după pol. ung.) și
mustru, muștru (după șmotru), exercițiŭ militar, șmotru, ucenie. Vechĭ
muștră (după ung.), modă, model.
MOSTRĂ s. 1. eșantion, model, probă, (reg.) modă. (O ~ dintr-un material.) 2. exemplu, model, probă, specimen, tip. (Iată mai jos cîteva ~ de...) mostră s. v. EXEMPLU. MODEL. PILDĂ. móstră-etalón s. f. Eșantion-model ◊ „Acțiunea inițiată în cadrul întrecerii [...] pentru obținerea de produse la nivelul mostrei-etalon.” Sc. 17 IV 62 p. 1. ◊ „[Se constată] diminuarea calităților inițiale ale unor produse ale industriei alimentare față de mostra-etalon, diversificarea prea lentă a unor sortimente ce pot fi folosite rapid în bucătărie (semiindustrializatele, ketering etc.) [...]” I.B. 6 V 74 p. 1 (din mostră + etalon) MOSTRĂ al Șerbăneasăi (16 B V 181), ngr. μόστρα „bucată de probă”.