mortuar definitie

12 definiții pentru mortuar

MORTUÁR, -Ă, mortuari, -e, adj. Care ține de mort (II), de moarte sau de înmormântare, privitor la mort, la moarte sau la înmormântare; funerar, funebru. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. mortuaire, lat. mortuarius.
MORTUÁR, -Ă, mortuari, -e, adj. Care ține de mort (II), de moarte sau de înmormântare, privitor la mort, la moarte sau la înmormântare; funerar, funebru. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. mortuaire, lat. mortuarius.
MORTUÁR, -Ă, mortuari, -e, adj. Care se referă la un mort sau la o înmormîntare; de mort, de moarte; funerar. Să-l poarte... în camera unde să-i pregătească toaleta mortuară. C. PETRESCU, C. V. 291. O ceață ce vine și se întinde ca un giulgi mortuar. NEGRUZZI, S. I 270. – Pronunțat: -tu-ar.
mortuár (-tu-ar) adj. m., pl. mortuári; f. mortuáră, pl. mortuáre
mortuár adj. m. (sil. -tu-ar), pl. mortuári; f. sg. mortuáră, pl. mortuáre
MORTUÁR adj. funebru, funerar. (Cortegiu ~.)
MORTUÁR, -Ă adj. Referitor la un mort, la un deces, la o înmormântare; de mort, funerar. [Pron. -tu-ar. / cf. fr. mortuaire, cf. lat. mortuarius].
MORTUÁR, -Ă adj. referitor la mort, la înmormântare; funerar, funebru. (< fr. mortuaire)
MORTUÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de înmormântare; caracteristic pentru funeralii; funebru; funerar. [Sil. -tu-ar] /<fr. mortuaire, lat. mortuarius
mortuar a. care privește pe morți: cameră mortuară.
*mortuár, -ă adj. (lat. mortuarius). Pentru morțĭ, funebru: cameră mortuară.
MORTUAR adj. funebru, funerar. (Cortegiu ~.)

mortuar dex

Intrare: mortuar
mortuar adjectiv
  • silabisire: -tu-ar