MORTEZÁ, mortezez, vb. I. Tranz. A prelucra un metal prin așchiere cu ajutorul unei morteze. – Din fr. mortaiser.

MORTÉZĂ, morteze, s. f. Mașină de prelucrare prin așchiere a suprafețelor metalice cu profil complex, cu ajutorul unor cuțite speciale. – Din fr. mortaise.

MORTEZÁ, mortezez, vb. I. Tranz. A prelucra un metal prin așchiere cu ajutorul unei morteze. – Din fr. mortaiser.

MORTÉZĂ, morteze, s. f. Mașină de prelucrare prin așchiere a suprafețelor metalice cu profil complex, cu ajutorul unor cuțite speciale. – Din fr. mortaise.

MORTEZÁ, mortezez, vb. I. Tranz. A prelucra un material prin așchiere cu ajutorul unei morteze.

MORTÉZĂ, morteze, s. f. Mașină de prelucrare prin așchiere a metalelor, la care cuțitul efectuează mișcarea de lucru după direcția axei lui.

mortezá (a ~) vb., ind. prez. 3 mortezeáză

mortéză s. f., g.-d. art. mortézei; pl. mortéze

mortezá vb., ind. prez. 1 sg. mortezéz, 3 sg. și pl. mortezeáză

mortéză s. f., g.-d. art. mortézei; pl. mortéze

MORTEZÁ vb. I. tr. A prelucra un material la morteză. [< fr. mortaiser].

MORTÉZĂ s.f. Mașină pentru prelucrarea prin așchiere a metalelor, la care cuțitul se deplasează în lungul piesei de prelucrat. [Cf. fr. mortaiseuse].

MORTEZÁ vb. tr. a prelucra un material cu morteza. (< fr. mortaiser)

MORTÉZĂ s. f. 1. mașină pentru prelucrarea prin așchiere a metalelor, la care cuțitul se deplasează în lungul piesei de prelucrat. 2. unealtă pentru mortezare. (< fr. mortaise)

MORTÉZĂ ~e f. Mașină de prelucrare, prin așchiere, a suprafețelor metalice cu profil complex. /<fr. mortaise