MÓRIA s. f. Tulburare psihică manifestată printr-o stare de euforie, bună dispoziție exagerată și tendința de a face glume. [Pr.: -ri-a] – Din ngr. moría.

MÓRIA s. f. invar. Tulburare psihică manifestată printr-o stare de euforie, bună dispoziție exagerată și tendință de a face glume. [Pr.: -ri-a] – Din ngr. moría.

mória (-ri-a) s. f.

mória s. f. invar. (sil. -ri-a)

MÓRIA s.f. (Med.) Tulburare mintală caracterizată printr-o stare de euforie, puerilism și tendința de a face glume. [Pron. -ri-a. / < fr., it. moria, cf. gr. moria – nebunie].

MÓRIA s. f. inv. tulburare mintală caracterizată printr-o stare de euforie, puerilism și tendința de a face glume. (< fr., gr. moria)