Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru morfogenez─â

MORFOGEN├ëZ─é s. f. 1. Proces de formare a structurilor morfologice ale organismelor. 2. Ramur─â a geomorfologiei care studiaz─â originea formelor de relief; morfogenie. ÔÇô Din fr. morphogen├Ęse.
MORFOGEN├ëZ─é s. f. 1. Proces de formare a structurilor morfologice ale organismelor. 2. Ramur─â a geomorfologiei care studiaz─â originea formelor de relief; morfogenie. ÔÇô Din fr. morphogen├Ęse.
morfogen├ęz─â s. f., g.-d. art. morfogen├ęzei
morfogen├ęz─â s. f., g.-d. art. morfogen├ęzei
MORFOGENÉZĂ s. (GEOL.) morfogenie. (~ dealurilor carpatice.)
MORFOGEN├ëZ─é s.f. 1. Dezvoltarea configura╚Ťiei morfologice a organismelor ├«n cursul ontogeniei. 2. Formarea profilului solului sub ac╚Ťiunea factorilor naturali. 3. Ramur─â a geomorfologiei care se ocup─â cu studiul originii formelor de relief; morfogenie. [< fr. morphogen├Ęse, cf. gr. morphe ÔÇô form─â, genesis ÔÇô na╚Ötere].
MORFOGEN├ëZ─é s. f. 1. dezvoltare a configura╚Ťiei morfologice a organismelor ├«n cursul ontogeniei. 2. formare a profilului solului sub ac╚Ťiunea factorilor naturali. 3. ramur─â a geomorfologiei care studiaz─â originea formelor de relief; morfogenie. (< fr. morphogen├Ęse)
MORFOGENÉZĂ f. Proces de formare a structurilor morfologice ale organismelor. /<fr. morphogenese
morfogenez─â, (engl. = morphogenesis) ansamblul proceselor care concur─â la formarea reliefului unei reg., ca rezultat al interac╚Ťiunii dintre deformarea crustei, eroziune, sedimentare, activitate vulcanic─â. (V.M.)
MORFO- ÔÇ×form─â, configura╚Ťie, structuraÔÇŁ. ÔŚŐ gr. morphe ÔÇ×form─â, aspectÔÇŁ > fr. morpho-, germ. id., engl. id., it. morfo- > rom. morfo-. Ôľí ~cronologie (v. crono-, v. -logie1), s. f., studiu al evolu╚Ťiei reliefului terestru ├«n timp; ~fil (v. -fil2), adj., ├«n form─â de frunz─â; ~filogenez─â (v. filo-2, v. -genez─â), s. f., studiu al genezei variabilit─â╚Ťii morfologice ├«n cursul filogeniei; ~fiziologie (v. fizio-, v. -logie1), s. f., studiu al raportului dintre structura celulelor, a ╚Ťesuturilor sau a organelor ╚Öi func╚Ťiile lor; ~gen (v. -gen1), adj., care duce la modificarea formei sau structurii unui organism; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., 1. Proces de formare ╚Öi dezvoltare a configura╚Ťiei morfologice a organismelor ├«n cursul ontogeniei. 2. Proces de formare a profilului unui sol sub ac╚Ťiunea factorilor naturali pedogenetici; ~genie (v. -genie1), s. f., 1. Parte a geomorfologiei care se ocup─â cu studiul originii formelor de relief. 2. Studiu al adapt─ârilor morfologice ale plantelor la condi╚Ťiile mediului lor natural; ~gnozie (v. -gnozie), s. f., identificare, numai prin pip─âire, a configura╚Ťiei obiectelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Ramur─â a geomorfologiei care se ocup─â cu descrierea ╚Öi clasificarea formelor de relief dup─â aspectul lor exterior. 2. Descriere morfologic─â ╚Öi histologic─â a organelor sau a organismelor; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., grafic care reprezint─â m─ârimi ale constitu╚Ťiei corporale; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Disciplin─â care studiaz─â forma ╚Öi structura organismelor vegetale ╚Öi animale. 2. Parte a gramaticii care studiaz─â p─âr╚Ťile de vorbire ╚Öi flexiunea lor; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Disciplin─â care se ocup─â cu m─âsurarea formei oric─ârui corp natural. 2. Parte a geomorfologiei care se ocup─â cu m─âsurarea dimensiunilor formelor de relief ╚Öi cu fragmentarea lor orizontal─â ╚Öi vertical─â, ├«n vederea stabilirii legilor lor spa╚Ťiale; ~nomie (v. -nomie), s. f., totalitate a legilor de formare a caracterelor morfologice animale sau vegetale; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â forma ╚Öi structurile diferitelor organe ├«n stare patologic─â; ~plazie (v. -plazie), s. f., poten╚Ťialitate morfogenetic─â a organismelor ├«n curs de dezvoltare; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â coresponden╚Ťele ├«ntre caracterele morfologice ╚Öi psihologice ale indivizilor; ~scopie (v. -scopie), s. f., studiu al aspectului exterior al granulelor care alc─âtuiesc forma╚Ťiile geologice; ~tip (v. -tip), s. n., exemplar tipic al uneia dintre formele speciei polimorfe; ~tropie (v. -tropie), s. f., totalitatea modific─ârilor care intervin ├«n forma ╚Öi dimensiunile unei re╚Ťele cristaline, ca urmare a ├«nlocuirii chimice a unei p─âr╚Ťi din particulele componente.

Morfogenez─â dex online | sinonim

Morfogenez─â definitie

Intrare: morfogenez─â
morfogenez─â substantiv feminin