Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru morav

MOR├üV, -─é, moravi, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â originar─â sau locuitor din Moravia. 2. Adj. Care apar╚Ťine Moraviei sau moravilor (1), privitor la Moravia ori la moravi. ÔÇô Din fr. morave. Cf. n. pr. Moravia.
MOR├üV, -─é, moravi, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Moraviei sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Moraviei sau moravilor (1), privitor la Moravia sau la moravi. ÔÇô Din fr. morave. Cf. n. pr. Moravia.
moráv adj. m., s. m., pl. morávi; adj. f., s. f. morávă, pl. moráve
moráv s. m., adj. m., pl. morávi; f. sg. morávă, g.-d. art. morávei, pl. moráve
mor├ív (-vuri), s. n. ÔÇô Obicei, obiceiuri bune, moralitate. Crea╚Ťie artificial─â, din n─ârav ├«ncruci╚Öat cu lat. mos, fr. moeurs (Philippide, Principii, 107). ÔÇô Cf. moare.
morav n. (├«ntrebuin╚Ťat mai ales la plural). 1. deprinderi naturale sau dob├óndite, bune sau rele; 2. chip de traiu, obiceiuri particulare: a studia moravurile unui popor. [Compromis literar ├«ntre lat. MOS ╚Öi sinonimul popular n─ârav].
Moravi (Fra╚Ťii) m. pl. sect─â religioas─â deriv├ónd din secta Husi╚Ťilor ╚Öi numit─â astfel dup─â Moravia, locul unde sÔÇÖau a╚Öezat ├«n sec. XVII.
*mor├ív n., pl. ur─ş (cuv. ibrid d. lat. mos, moris, obice─ş, ╚Öi -av din n─ârav). Obice─ş, abitudine natural─â sa┼ş luat─â pe urm─â, bun─â sa┼ş rea. Obice─ş, mod de tra─ş.
MORAVURI s. pl. apucătură, comportament, comportare, conduită, deprindere, maniere (pl.), năravuri (pl.), obiceiuri (pl.), purtare, (pop.) modă, (Transilv.) pont, (înv.) duh, (turcism înv.) talîm. (Ce sînt ~ astea?).
CASTIGAT RIDENDO MORES (lat.) moravurile se ├«ndreapt─â prin r├ós ÔÇô Deviza comediei dat─â de poetul francez J. de Santeul. Reliefeaz─â for╚Ťa educativ─â a r├ósului.
FRA╚ÜII MORAVI, membri ai unei comunit─â╚Ťi protestante (Biserica morav─â), av├óndu-╚Öi originea ├«n ÔÇ×Unitatea fra╚Ťilor husi╚ŤiÔÇŁ, grupare ap─ârut─â ├«n cadrul reformei lui Jan Hus, din sec. 15, ├«n Boemia ╚Öi Moravia. S-au desprins din ramura tabori╚Ťilor, secta r─âsp├óndindu-se ├«n Europa, Indiile de Vest, America Latin─â, Africa, India, Tibet ╚Öi S.U.A. Definitorii pentru f.m. sunt considerarea Sfintei Scripturi ca baz─â a ├«nv─â╚Ť─âturii ╚Öi unic ├«ndreptar al vie╚Ťii cre╚Ötine, via╚Ťa ├«n comun ╚Öi forma simplificat─â a liturghiei.
O, TEMPORA, O, MORES! (lat.) o, vremuri! o, moravuri! ÔÇô Cicero, ÔÇ×In CatilinamÔÇŁ, I, 1, 2 ╚Öi ÔÇ×De signiÔÇŁ, 56. Expresie a indign─ârii fa╚Ť─â de corup╚Ťia moravurilor.
FEMEIE DE MORAVURI U╚śOARE balerc─â, bambilici, ba╚Öoald─â, ba╚Öoldin─â, buc─â╚Ťic─â bun─â, cioc─ânitoare, cr─âi╚Ť─â, damicel─â, femeie slab─â la refuz, finf─â, jagardea, matracuc─â, mesalin─â, metreanc─â, munf─â, paceaur─â, panaram─â, papi╚Ť─â, pa╚Ťachin─â, pipi╚Ť─â, pi╚Ťipoanc─â, poam─â, pocnitoare, podoab─â, sugativ─â, ╚Ötioafl─â, teleic─â, tipes─â, Venus din Milosu.

Morav dex online | sinonim

Morav definitie

Intrare: morav (s.m.)
morav substantiv masculin
Intrare: morav (adj.)
morav adjectiv