MÓRĂ, more, s. f. (În prozodia latină) Timp necesar pentru pronunțarea unei silabe scurte. – Din lat. mora.

MÓRĂ, more, s. f. (În prozodia latină) Timp necesar pentru pronunțarea unei silabe scurte. – Din lat. mora.

*móră s. f., g.-d. art. mórei; pl. móre

móră s. f., g.-d. art. mórei; pl. móre

MÓRĂ s.f. Durată de pronunțare a unei silabe scurte, egală cu o optime. [< lat. mora].

MÓRĂ s. f. (în prozodia latină) durată de pronunțare a unei silabe scurte, egală cu o optime. (< lat. mora)