Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru montan

MONT├üN, -─é, montani, -e, adj. De munte, de la munte, specific muntelui. ÔÇô Din lat. montanus.
MONT├üN, -─é, montani, -e, adj. De munte, de la munte, specific muntelui. ÔÇô Din lat. montanus.
MONTÁN, -Ă, montani, -e, adj. (Livresc) De munte. Locuri ierboase, uscate, din regiunea montană. FLORA R.P.R. II 84.
montán adj. m., pl. montáni; f. montánă, pl. montáne
montán adj. m., pl. montáni; f. sg. montánă, pl. montáne
MONTÁN adj. v. muntos.
MONTÁN, -Ă adj. (Liv.) De munte, muntos. [< lat. montanus].
MONTÁN, -Ă adj. de munte. (< lat. montanus)
MONT├üN ~─â (~i, ~e) Care este caracteristic pentru o regiune muntoas─â; care apar╚Ťine unei regiuni muntoase. Peisaj ~. /<lat. montanus
montan adj. v. MUNTOS.
MONTANUS (MONTAN) (?-c. 180 d. Hr.), teolog grec. Convertit la cre╚Ötinism, la jum─âtatea sec. 2, a ├«nfiin╚Ťat ├«n Frigia o sect─â proprie, bazat─â pe o riguroas─â etic─â, cu tent─â escatologic─â ╚Öi martirologic─â. Numero╚Öii s─âi adep╚Ťi, r─âsp├óndi╚Ťi ╚Öi ├«n V Imp. Roman, au fost comb─âtu╚Ťi ca eretici de Biserica cre╚Ötin─â p├ón─â ├«n sec. 9.
RO╚śIA MONTAN─é, com. ├«n jud. Alba, situat─â la poalele NV ale M-╚Ťilor Metaliferi, pe r├óul Ro╚Öia; 3.588 loc. (2005). Halt─â de c. f. (├«n satul R. M.). Expl. de min. auro-argentifere ╚Öi cuprifere. Muzeul mineritului. ├Än arealul com. R. M. a existat o important─â a╚Öezare roman─â, cunoscut─â sub numele de Alburnus Maior, considerat─â ca cel mai important centru de extrac╚Ťie a aurului din Dacia. S─âp─âturile arheologice (1855) au scos la iveal─â multe t─âbli╚Ťe cerate cu inscrip╚Ťii care men╚Ťionau o mare diversitate de coloni╚Öti specializa╚Ťi ├«n exploat─âri miniere. Tot aici, au mai fost identificate mai multe galerii de min─â din epoca dacic─â ╚Öi din timpul st─âp├ónirii romane, resturile unei ro╚Ťi hidraulice de lemn ╚Öi o instala╚Ťie complex─â de drenaj, cu ro╚Ťi suprapuse. ├Än satul C─ârpini╚Ö, atestat documentar ├«n 1595, se afl─â casa natal─â a lui Ion Oarg─â (cunoscut sub numele de Clo╚Öca), renovat─â ├«n 1985, ├«n care a fost amenajat un muzeu memorial. ├Än satul R. M., atestat documentar ├«n 1733, se afl─â biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 18) ╚Öi numeroase case vechi din sec. 18-19. ├Än arealul com. R. M. exist─â rezerva╚Ťiile geologice Piatra Corbului (martor litologic al fazelor de erup╚Ťii t├órzii, alc─âtuit din andezite piroxenice) ╚Öi Piatra Despicat─â (un bloc de andezit bazaltoid de culoare ├«nchis─â). Centru turistic ╚Öi punct de plecare spre Detunatele.
RUSCA MONTAN─é, com. ├«n jud. Cara╚Ö-Severin; situat─â ├«n zona culoarului Bistra, la poalele S ale m-╚Ťilor Poiana Rusc─âi, pe r├óul Rusca, la confl. cu Bistra; 2.162 loc. (2005). Expl. de sulfuri polimetalice ╚Öi marmur─â (├«n satul Ruschi╚Ťa). Instala╚Ťie de flotare a minereurilor. ├Än satul R.M., atestat documentar ├«n 1803, se afl─â o biseric─â romano-catolic─â (1807) ╚Öi Monumentul turismului (1936). Rezerva╚Ťie natural─â.
SASCA MONTAN─é, com. ├«n jud. Cara╚Ö-Severin, situat─â la poalele SV ale m-╚Ťilor Anina ╚Öi la cele NE ale m-╚Ťilor Locvei, ├«n zona de contact cu dealurile Oravi╚Ťei, pe r├óul Nera; 1.689 loc. (2005). Expl. de sulfuri metalice. Pomicultur─â (meri, pruni, peri). Centru de ceramic─â popular─â. ├Än satul S. m. se afl─â biserica Sfin╚Ťii Apostoli Pavel ╚Öi Petru (1777, pictat─â ├«n 1851 ╚Öi restaurat─â ├«n 1862), iar ├«n satul Slatina-Nera, biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 18, pictat─â ├«n 1874). Rezerva╚Ťiile Cheile Nerei-Beu╚Öni╚Ťa (v. Nera) ╚Öi Cheile ╚śu╚Öarei, incluse ├«n Parcul Na╚Ťional Cheile Nerei-Beu╚Öni╚Ťa.
Paeonia suffruticosa Andr., (syn. P. arborea Don; P. montan Sims). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori de culoare roz, albă sau bleu, diametrul 16 cm, simple sau duble, cu pete mari la baza fiecărei petale ce înconjoară staminele galbene de pe ridicătura centrală. Arbust ramificat, înalt de 0,80-1,50 m. Frunze mari, dublu-tripenate. Rezistă iarna afară foarte bine.

Montan dex online | sinonim

Montan definitie

Intrare: montan
montan adjectiv