Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru monoteism

MONOTE├ŹSM s. n. (Bis.) Credin╚Ťa ├«ntr-o divinitate unic─â ╚Öi distinct─â de lume. ÔÇô Din fr. monoth├ęisme.
MONOTE├ŹSM s. n. Sistem religios care recunoa╚Öte o singur─â divinitate. ÔÇô Din fr. monoth├ęisme.
MONOTE├ŹSM s. n. Sistem religios care recunoa╚Öte o singur─â divinitate.
monote├şsm s. n.
monote├şsm s. n.
MONOTE├ŹSM s.n. Religie care recunoa╚Öte existen╚Ťa unei singure divinit─â╚Ťi. [Pron. -te-ism. / < fr. monoth├ęisme, cf. gr. monos ÔÇô unic, theos ÔÇô zeu].
MONOTE├ŹSM s. n. form─â de religie care recunoa╚Öte existen╚Ťa unei singure divinit─â╚Ťi. (< fr. monoth├ęisme)
MONOTE├ŹSM n. (├«n opozi╚Ťie cu politeism) Credin╚Ť─â religioas─â ├«n existen╚Ťa unei singure zeit─â╚Ťi. /<fr. monoth├ęisme
monoteism n. adora╚Ťiunea unui singur D-zeu.
*monote├şzm n. (mono- ╚Öi teizm). Credin╚Ťa ├«ntrÔÇÖun singur Dumneze┼ş. V. politeizm, idolatrie, p─âg├«nizm.
MONOTE├ŹSM (< fr. {i}; {s} mono- + gr. theos ÔÇ×zeuÔÇŁ) s. n. (REL.) Credin╚Ťa ├«ntr-o divinitate unic─â, excluz├ónd, ├«n opozi╚Ťie cu politeismul, existen╚Ťa altor divinit─â╚Ťi ╚Öi, distinct─â de lume, ├«n opozi╚Ťie cu panteismul. Din iudaism, m. a fost preluat de cre╚Ötinism, iar de la acestea dou─â, de islamism.

Monoteism dex online | sinonim

Monoteism definitie

Intrare: monoteism
monoteism substantiv neutru