10 definiții pentru monolingv

MONOLÍNGV, -Ă, monolingvi, -e, adj. (Despre dicționare, ediții etc.) Într-o singură limbă; unilingv. – Din fr. monolingue.
MONOLÍNGV, -Ă, monolingvi, -e, adj. (Despre dicționare, ediții etc.) Într-o singură limbă; unilingv. – Din fr. monolingue.
monolíngv adj. m., pl. monolíngvi; f. monolíngvă, pl. monolíngve
monolíngv adj. n., f. monolíngvă; pl. n. și f. monolíngve
MONOLÍNGV adj. unilingv. (Dicționar ~.)
MONOLÍNGV adj. (Despre dicționare) Într-o singură limbă; unilingv. [Cf. gr. monos – unic, lat. lingua – limbă].
MONOLÍNGV, -Ă adj. într-o singură limbă; unilingv. (< fr. monolingue)
MONOLÍNGV ~ă (~i, ~e) 1) (despre dicționare, monografii etc.) Care este într-o singură limbă. 2) (despre persoane, colectivități) Care cunoaște numai o singură limbă. /<fr. monolingue
MONOLINGV adj. unilingv. (Dicționar ~.)
MONOLÍNGV, -Ă adj. (cf. gr. monos – unic lat. lingua – limbă): în sintagmele dicționar monolingv, text monolingv și vorbitor monolingv (v. ).