MONOHIBRÍD, -Ă, monohibrizi, -de, adj., s. m. (Biol.) (Organism) provenit din monohibridare. – Din fr. monohybride.

MONOHIBRÍD, -Ă, monohibrizi, -de, adj., s. m. (Biol.) (Organism) provenit din monohibridare. – Din fr. monohybride.

monohibríd adj. m., s. m., pl. monohibrízi; f. sg. monohibrídă, pl. monohibríde

MONOHIBRÍD s.n. (Biol.) Bastard ai cărui părinți se deosebesc printr-un singur caracter distinct. [< fr. monohybride].

MONOHIBRÍD, -Ă adj., s. m. (organism) rezultat prin monohibridare. (< fr. monohybride)