Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

5 defini╚Ťii pentru monofonic

MONOF├ôNIC, -─é, monofonici, -ce, adj. (Fiz.) De monofonie, al monofoniei. ÔÇô Din fr. monophonique, engl. monophonic.
MONOF├ôNIC, -─é, monofonici, -ce, adj. (Fiz.) De monofonie, al monofoniei. ÔÇô Din fr. monophonique, engl. monophonic.
monof├│nic adj. m., pl. monof├│nici; f. sg. monof├│nic─â, pl. monof├│nice
MONOFÓNIC, -Ă adj. (Fiz.) Care are o singură sursă sonoră; monofon. [Cf. fr. monophonique].
MONOFÓNIC, -Ă adj. 1. (fiz.) care are o singură sursă sonoră. 2. (muz.) monofon. (< fr. monophonique, engl. monophonie)

Monofonic dex online | sinonim

Monofonic definitie

Intrare: monofonic
monofonic adjectiv