MONOFÁZIC, -Ă, monofazici, -ce, adj. (Fiz.) Monofazat. ♦ (Despre substanțe omogene) Care prezintă, la un moment dat, o singură stare de agregare. – Din monofazat.

MONOFÁZIC, -Ă, monofazici, -ce, adj. (Fiz.) Monofazat. ♦ (Despre substanțe omogene) Care prezintă, la un moment dat, o singură stare de agregare. – Din monofazat.

monofázic adj. m., pl. monofázici; f. monofázică, pl. monofázice

monofázic adj. m., pl. monofázici; f. sg. monofázică, pl. monofázice

MONOFÁZIC adj. v. monofazat. (Circuit electric ~.)

MONOFÁZIC, -Ă adj. 1. Monofazat. 2. (Despre substanțe omogene) Care prezintă la un moment dat o singură stare de agregare. [< fr. monophasique].

MONOFÁZIC, -Ă adj. 1. monofazat. 2. (despre substanțe omogene) care prezintă, la un moment dat, o singură stare de agregare. (< fr. monophasique)

MONOFÁZIC ~că (~ci, ~ce) (despre sisteme fizico-chimice) Care cuprinde o singură fază. /<fr. monophasique

MONOFAZIC adj. (FIZ.) monofazat. (Circuit electric ~.)