monocromator definitie

7 definiții pentru monocromator

MONOCROMATÓR, monocromatoare, s. n. Dispozitiv optic care servește la separarea radiațiilor monocromatice dintr-un fascicul complex. ♦ Dispozitiv electromagnetic care servește la separarea unui fascicul de particule monocinetice dintr-un fascicul neomogen. – Din fr. monochromateur.
MONOCROMATÓR, monocromatoare, s. n. Dispozitiv optic care servește la separarea radiațiilor monocromatice dintr-un fascicul complex. ♦ Dispozitiv electromagnetic care servește la separarea unui fascicul de particule monocinetice dintr-un fascicul neomogen. – Din fr. monochromateur.
monocromatór (-no-cro-) s. n., pl. monocromatoáre
monocromatór s. n. (sil. -cro-), pl. monocromatoáre
MONOCROMATÓR s.n. (Fiz.) Dispozitiv pentru izolarea dintr-un spectru a unei radiații cu o singură frecvență. [< fr. monochromateur].
MONOCROMATÓR s. n. dispozitiv optic pentru izolarea dintr-un spectru a unei radiații cu o singură frecvență. (< fr. monochromateur)
MONOCROMATÓR ~oáre n. Aparat pentru izolarea dintr-un spectru a unei radiații cu o singură frecvență. /<fr. monochromateur

monocromator dex

Intrare: monocromator
monocromator substantiv neutru
  • silabisire: -cro-