MONOATÓMIC, -Ă, monoatomici, -ce, adj. (Despre molecule) Format dintr-un singur atom; (despre substanțe) cu molecula formată dintr-un singur atom. [Pr.: -no-a-] – Din fr. monoatomique.

MONOATÓMIC, -Ă, monoatomici, -ce, adj. (Despre molecule) Format dintr-un singur atom; (despre corpuri) cu molecule formate dintr-un singur atom. [Pr.: -no-a-] – Din fr. monoatomique.

monoatómic (-no-a-) adj. m., pl. monoatómici; f. monoatómică, pl. monoatómice

monoatómic adj. (sil. -no-a-) → atomic

MONOATÓMIC adj. v. monovalent.

MONOATÓMIC, -Ă adj. (Despre molecule) Care este format dintr-un singur atom; (despre corpuri) cu molecule formate dintr-un singur atom. [Pron. -no-a-. / cf. fr. monoatomique].

MONOATÓMIC, -Ă adj. (despre molecule) dintr-un singur atom; (despre substanțe) cu astfel de molecule. (< fr. monoatomique)

MONOATÓMIC ~că (~ci, ~ce) (despre molecule, substanțe) Care conțin un singur atom. /<fr. monoatomique

monoatomic adj. v. MONOVALENT.