MONOȘÍNĂ, monoșine, s. f. Cale de rulare pentru tracțiune terestră sau suspendată care folosește o singură șină; monorai. – Mono- + șină (după fr. monorail).

MONOȘÍNĂ, monoșine, s. f. Cale de rulare pentru tracțiune terestră sau suspendată care folosește o singură șină; monorai. – Mono- + șină (după fr. monorail).

monoșínă s. f., g.-d. art. monoșínei; pl. monoșíne

monoșínă s. f. → șină

MONOȘÍNĂ s. monorai.

MONOȘÍNĂ s.f. Monorai. [< mono- + șină, după fr. monorail].

MONOȘÍNĂ s. f. monorai. (după fr. monorail)

MONOȘÍNĂ ~e f. Cale de rulare suspendată sau terestră, având o singură șină; monorai. /mono- + șină

MONOȘINĂ s. monorai.