monițiune definitie

6 definiții pentru monițiune

MONIȚIÚNE, monițiuni, s. f. (Livr.) Avertisment dat de un reprezentant al Bisericii catolice; p. gener. observație, mustrare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. monition, it. monizione.
MONIȚIÚNE, monițiuni, s. f. (Livr.) Avertisment dat de un reprezentant al Bisericii catolice; p. gener. observație, mustrare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. monition, it. monizione.
monițiúne s. f. (sil. -ți-u-), pl. monițiúni
MONIȚIÚNE s.f. (Liv.) 1. Avertisment dat cuiva de un reprezentant al bisericii catolice pentru o greșeală pe cale de a fi înfăptuită. 2. (P. ext.) Dojană, observație făcută cuiva. [Cf. lat. monitio, fr. monition, it. monizione].
MONIȚIÚNE s. f. 1. avertisment dat cuiva de un reprezentant al bisericii catolice pentru o greșeală pe cale de a fi înfăptuită. 2. dojană, observație făcută cuiva. (< fr. monition, it. monizione, lat. monitio)
*monițiúne f. (lat. monitio, -ónis. V. monitor). Mustrare saŭ înștiințare care, în biserica catolică, se adresează cuĭva în ainte de a i se aplica o censură.

monițiune dex

Intrare: monițiune
monițiune substantiv feminin
  • silabisire: -ți-u-