Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru monetărie

MONETĂRÍE, monetării, s. f. Întreprindere (de stat) unde se bat monedele. ♦ (Colectiv) Monede. – Monetă + suf. -ărie.
MONETĂRÍE, monetării, s. f. Întreprindere de stat prevăzută cu instalațiile necesare pentru fabricarea monedelor. ♦ (Colectiv) Monede. – Monetă + suf. -ărie.
MONETĂRÍE, monetării, s. f. Întreprindere de stat pentru baterea monedelor.
monetăríe s. f., art. monetăría, g.-d. art. monetăríei; pl. monetăríi, art. monetăríile
monetăríe s. f., art. monetăría, g.-d. art. monetăríei; pl. monetăríi, art. monetăríile
MONETĂRÍE s. (înv. și reg.) tarapana, (înv.) bănărie, cămară domnească, (înv., în Transilv.) pinzărie.
MONETĂRÍE s.f. Întreprindere de stat unde se fabrică monedele. [Gen. -iei. / < monetă + -ărie].
MONETĂRÍE s. f. întreprindere (de stat) unde se fabrică monedele. (< monedă + -ărie)
MONETĂRÍE ~i f. 1) Întreprindere de stat unde se bat monedele. 2) Arta și tehnica baterii monedelor. 3) Cantitate mare de monede. /monetă + suf. ~ărie
monetărie f. locul unde se bat monedele: Monetăria Statului.
*monetăríe f. (d. monetă). Localu în care se fabrică monetă (bănărie, hereghie, tarapana).
MONETĂRIE s. (înv. și reg.) tarapana, (înv.) bănărie, cămară domnească, (înv., în Transilv.) pinzărie.

monetărie definitie

monetărie dex

Intrare: monetărie
monetărie substantiv feminin