Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

30 defini╚Ťii pentru mondial

MONDI├üL, -─é, mondiali, -e, adj. Care apar╚Ťine lumii ├«ntregi, privitor la lumea ├«ntreag─â; r─âsp├óndit, cunoscut ├«n toat─â lumea; care antreneaz─â ╚Öi intereseaz─â lumea ├«ntreag─â. ÔÖŽ La care particip─â ├«ntreaga lume (sau majoritatea ╚Ť─ârilor). [Pr.: -di-al] ÔÇô Din fr. mondial.
MONDI├üL, -─é, mondiali, -e, adj. Care apar╚Ťine lumii ├«ntregi, privitor la lumea ├«ntreag─â; r─âsp├óndit, cunoscut ├«n toat─â lumea; care antreneaz─â ╚Öi intereseaz─â lumea ├«ntreag─â. ÔÖŽ La care particip─â ├«ntreaga lume (sau majoritatea ╚Ť─ârilor). [Pr.: -di-al] ÔÇô Din fr. mondial.[1]
MONDI├üL, -─é, mondiali, -e, adj. Care e r─âsp├«ndit, cunoscut ├«n toat─â lumea; care apar╚Ťine lumii ├«ntregi; care angajeaz─â toat─â lumea. V. universal. Firme mari, cu renume mondial. SAHIA, N. 100. ÔŚŐ Pia╚Ť─â mondial─â v. pia╚Ť─â. R─âzboi mondial v. r─âzboi. ÔÇô Pronun╚Ťat: -di-al.
mondiál (-di-al) adj. m., pl. mondiáli; f. mondiálă, pl. mondiále
*R─âzb├│i Mondi├íl (Pr├şmul/al D├│ilea ~) (-di-al) s. propriu n.
*R─âzb├│i Mondi├íl (Pr├şmul/al D├│ilea ~) (-di-al) s. propriu n.
mondiál adj. m. (sil. -di-al), pl. mondiáli; f. sg. mondiálă, pl. mondiále
MONDIÁL adj. universal. (Dorim o pace ~.)[1]
MONDI├üL, -─é adj. Care intereseaz─â, care prive╚Öte ├«ntreaga lume; r─âsp├óndit, cunoscut ├«n toat─â lumea. ÔÖŽ (╚Öi s.f.) (Competi╚Ťie) la care particip─â (aproape) toate ╚Ť─ârile. [Pron. -di-al. / < fr. mondial].
MONDI├üL, -─é adj. care se refer─â la ├«ntreaga lume; r─âsp├óndit, cunoscut ├«n toat─â lumea. ÔŚŐ (╚Öi s. n.) cu caracter interna╚Ťional. (< fr. mondial)
MONDI├üL ~─â (~i, ~e) Care ╚Ťine de lumea ├«ntreag─â; propriu lumii ├«ntregi. [Sil. -di-al] /<fr. mondial[1]
R─âsboiul mondial (1914-1918) se deschise printrÔÇÖun ultimatum adresat de Austro-Ungaria Serbiei (28 Iulie 1914). Cu toate c─â Serbia accept─â condi╚Ťiile-i umilitoare, totu╚Öi Germania, aliata Austriei, declar─â r─âsboiu Rusiei (1 Aug. 1914) ╚Öi Fran╚Ťei (3 Aug.). Armatele germane invadar─â apoi Belgia, pustiind ╚Ťara ╚Öi incendi├ónd ora╚Öele (Louvain). Anglia mai ├«nt├ói, apoi Italia ╚Öi Rom├ónia, la urm─â America venir─â ├«n ajutorul Fran╚Ťei. Dup─â numeroase lupte de aproape 3 ani (├«n tran╚Öeele din Nordul Fran╚Ťei), Germanii, amenin╚Ťa╚Ťi de ├«nfr├óngere ╚Öi de invaziune, acceptar─â (18 Nov. 1918) condi╚Ťiile Alia╚Ťilor, ╚Öi anume: retrocedarea Alzaciei-Lorene, dezarmarea, pierderea coloniilor, plata unei indemniz─âri, repararea departamentelor devastate ╚Öi ocuparea de Francezi (├«n timp de 15 ani) a malului st├óng al Rinului. R─âsboiul mondial a fost unul din cele mai s├óngeroase. El a cauzat moartea sau mutilarea a 14 milioane de solda╚Ťi ╚Öi a reclamat cheltuieli extraordinare (peste 1500 de miliarde), av├ónd drept urmare, dup─â armisti╚Ťiu, o criz─â economic─â nemaipomenit─â. ├Än cursul acestui r─âsboiu, Nem╚Ťii au re├«mprosp─âtat procederile din timpurile cele mai barbare: t├ór├«rea locuitorilor civili ├«n captivitate, c─âlcarea continu─â a dreptului gin╚Ťilor prin atacuri aeriene ╚Öi submarine, prin incendiarea ╚Öi devastarea total─â a departamentelor prospere din Nordul Fran╚Ťei.
MONDIAL adj. universal. (Dorim o pace ~.)
RECORD MONDIAL ABSOLUT ╚śI DEFINITIV performan╚Ť─â sportiv─â care nu mai poate fi dep─â╚Öit─â o dat─â atins─â, ci doar egalat─â. ├Än para╚Öutism, proba de precizia ateriz─ârii, valoarea sa este de 0,00 m.
BANCA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU RECONSTRUC╚ÜIE ╚śI DEZVOLTARE / BANCA MONDIAL─é (B.I.R.D. / B.M.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Bank for Reconstruction and Development / World Bank ÔÇô I.B.R.D. / W.B.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1947) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creat─â la 27 dec. 1945 ├«n urma Conferin╚Ťei de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 25 iun. 1946), ├«n scopul acord─ârii de ├«mprumuturi din fonduri proprii sau recuperate de pe pia╚Ťa de capital, ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare, pentru finan╚Ťarea unor proiect economice, precum ╚Öi al asisten╚Ťei tehnice necesare. Sprijin─â nevoile de dezvoltare uman─â ╚Öi social─â pe termen lung, asigur─â ├«mprumuturi financiare directe, furniz├ónd suport ├«n perioadele de criz─â ├«n general popula╚Ťiei din zonele subdezvoltate, folose╚Öte p├órghii financiare pentru a promova politici-cheie ╚Öi reforme institu╚Ťionale, sprijin─â capitalul privat cre├ónd un climat favorabil investi╚Ťiilor, asigur─â suport financiar pentru bunurile de larg consum indispensabile supravie╚Ťuirii popula╚Ťiei ├«n ╚Ť─ârile s─ârace. Cuprinde un ansamblu de trei institu╚Ťii bancare asociate: Corpora╚Ťia Financiar─â Interna╚Ťional─â (C.F.I.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Finance Corporation ÔÇô I.F.C.), fondat─â ├«n 1956, 175 membri, Asocia╚Ťia Interna╚Ťional─â pentru Dezvoltare (A.I.D.; ├«n engl.: International Development Association ÔÇô I.D.A.), fondat─â ├«n 1960, 162 membri, Agen╚Ťia pentru Garantarea Investi╚Ťiilor Multilaterale (A.G.I.M.; ├«n engl.: Multilateral Investment Guarantee Agency ÔÇô M.I.G.A.), fondat─â ├«n 1988, 154 de membri, toate trei cu sediul la Washington. Rom├ónia este membru B.I.R.D. / B.M. din 9 dec. 1972.
BANCA MONDIAL─é (Banque Mondiale / World Bank), ansamblu de trei institu╚Ťii bancare, specializate ale O.N.U., care acord─â asisten╚Ť─â tehnic─â ╚Öi financiar─â ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare: Banca Interna╚Ťional─â pentru Reconstruc╚Ťie ╚Öi Dezvoltare, Asocia╚Ťia Interna╚Ťional─â pentru Dezvoltare, Societatea Financiar─â Interna╚Ťional─â.
CONSILIUL MONDIAL AL P─éCII, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Viena, creat─â ├«n 1949, la Congresul Mondial al Partizanilor P─âcii (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1950), ├«n scopul unit─â╚Ťii de ac╚Ťiune a tuturor for╚Ťelor care lupt─â pentru pace.
FEDERA╚ÜIA MONDIAL─é A ASOCIA╚ÜIILOR PENTRU NA╚ÜIUNILE UNITE, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â. ├Änfiin╚Ťat─â ├«n 1946, cu sediul la Geneva.
FEDERA╚ÜIA MONDIAL─é A ORA╚śELOR ├ÄNFR─é╚ÜITE (F.M.O.├Ä.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Paris, creat─â ├«n 1957, ├«n scopul stabilirii rela╚Ťiilor de colaborare ╚Öi prietenie ├«ntre locuitorii unor ora╚Öe din ╚Ť─âri diferite.
FEDERA╚ÜIA SINDICAL─é MONDIAL─é (F. S. m.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Praga, creat─â ├«n 1945, ├«n vederea ├«mbun─ât─â╚Ťirii condi╚Ťiilor de via╚Ť─â ╚Öi de lucru ale muncitorilor de pretutindeni.
MONDIAL, grup rom├ónesc pop-rock. Constituit ├«n 1966 (Gabriel Dr─âgan, Radu Stoica, Filip Merca, Gabriel Litvin, Romeo Vanica, Drago╚Ö Vasiliu, Florin Dumitru), se dizolv─â ├«n 1979. Piese celebre pe texte clasice: ÔÇ×Roman╚Ť─â f─âr─â ecouÔÇŁ, ÔÇ×Prim─âvaraÔÇŁ, ÔÇ×At├ót de fraged─âÔÇŁ etc. ├Än 1997 ia na╚Ötere funda╚Ťia ÔÇ×MondialÔÇŁ care organizeaz─â festivalul ÔÇ×Iubire, bibelou de por╚ŤelanÔÇŁ.
ORGANIZA╚ÜIA METEOROLOGIC─é MONDIAL─é (O.M.M.; ├«n engl.: World Meteorological Organization ÔÇô W.M.O.). Creat─â ├«n 1873 ca organiza╚Ťie neguvernamental─â; agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1951) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â ├«n 1947 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1951), ├«n scopul stabilirii unei colabor─âri pe baze mondiale ├«n domeniul opera╚Ťiilor ╚Öi serviciilor meteorologice, difuz─ârii de informa╚Ťii meteorologice, ├«ncuraj─ârii cercet─ârilor ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi aplic─ârii meteorologiei ├«n diverse domenii. O.M.M. are 185 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1947).
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é A COMER╚ÜULUI (O.M.C. ÔÇô ├«n engl.: World Trade Organisation ÔÇô W.T.O.), organiza╚Ťie interguvernamental─â, cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â la 1 ian. 1995 ca succesoare a G.A.T.T. (Acordul General pentru Tarife ╚Öi Comer╚Ť), ├«n scopul constituirii unui forum pentru negocieri comerciale multilaterale, revizuirii politicilor comerciale na╚Ťionale, extinderii colabor─ârii cu alte institu╚Ťii interna╚Ťionale (├«n special cu F.M.I. ╚Öi Banca Mondial─â) pentru a realiza o mai mare coeren╚Ť─â ├«n politica economic─â global─â, promov─ârii liberaliz─ârii schimburilor comerciale. De╚Öi nu este o organiza╚Ťie specializat─â a O.N.U., are de fapt str├ónse raporturi cu aceasta.
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é A S─éN─éT─é╚ÜII (O.M.S.; ├«n engl.: World Health Organization ÔÇô W.H.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 15 nov. 1947) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â la 22 iul. 1946 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 21 iul. 1948), ├«n scopul coordon─ârii activit─â╚Ťilor interna╚Ťionale cu caracter sanitar, al cercet─ârilor farmaceutice, organiz─ârii schimbului de informa╚Ťii ├«n domeniul s─ân─ât─â╚Ťii, asigur─ârii asisten╚Ťei tehnice pentru ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare ╚Öi eradicarea bolilor epidemice ╚Öi endemice. O.M.S. are 191 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 8 iun. 1948).
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é DE TURISM (O.M.T.; ├«n engl.: World Tourism Organisation ÔÇô W.T.O.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â interguvernamental─â, creat─â ├«n 1974, cu sediul la Madrid (Spania), ├«n scopul coordon─ârii activit─â╚Ťii organiza╚Ťiilor na╚Ťionale de turism, ├«mbun─ât─â╚Ťirii c─âl─âtoriilor turistice ├«n ╚Öi ├«ntre statele membre. Are 139 de state ╚Öi teritorii autonome (2001) ╚Öi peste 350 membri afilia╚Ťi ce reprezint─â guverne locale, asocia╚Ťii ╚Öi companii private din turism, inclusiv aeriene, grupuri hoteliere ╚Öi turoperatori.
ORGANIZA╚ÜIA MONDIAL─é PENTRU PROTEC╚ÜIA PROPRIET─é╚ÜII INTELECTUALE (O.M.P.I.; ├«n engl.: World Intellectual Property Organization ÔÇô W.I.P.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â ├«n 1967 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1970), ├«n scopul facilit─ârii cooper─ârii statelor pentru punerea ├«n aplicare a acordurilor interna╚Ťionale ├«n vigoare privind proprietatea intelectual─â. Practic, reune╚Öte Uniunea interna╚Ťional─â pentru Protec╚Ťia Propriet─â╚Ťii Industriale (creat─â ├«n 1883 prin Conven╚Ťia de la Paris) ╚Öi Uniunea Interna╚Ťional─â pentru Protec╚Ťia Operelor Literare ╚Öi Artistice (creat─â ├«n 1886 prin Conven╚Ťia de la Berna). O.M.P.I. are 177 ╚Ť─âri membre (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1968).
PROGRAMUL ALIMENTAR MONDIAL (P.A.M.; ├«n engl.: World Food Programme ÔÇô W.F.P.), organ subsidiar al Adun─ârii Generale a O.N.U. ╚Öi al F.A.O. de asisten╚Ť─â multilateral─â, cu sediul la Roma, creat ├«n 1961 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1963), ├«n scopul de a ajuta cu alimente ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare, statele victime ale unor catastrofe naturale sau dup─â conflicte civile ╚Öi militare. Resursele P.A.M. provin din contribu╚Ťii voluntare ale statelor membre ale O.N.U. ╚śI F.A.O.
R─éZBOAIELE MONDIALE, denumirea celor dou─â mari conflagra╚Ťii din sec. 20. Primul R─âzboi Mondial (1914-1918), conflict armat izbucnit ca urmare a contradic╚Ťiilor intre marile puteri, ├«n lupta pentru re├«mp─âr╚Ťirea sferelor de influen╚Ť─â ╚Öi pentru acapararea de colonii ╚Öi teritorii str─âine. A ├«nceput prin ofensiva Puterilor Centrale (Germania ╚Öi Austro-Ungaria) ├«mpotriva Antantei (Fran╚Ťa, Marea Britanie ╚Öi Rusia), antren├ónd, ├«n final, 33 de ╚Ť─âri cu o popula╚Ťie de peste un miliard locuitori. A izbucnit prin atacarea Serbiei de c─âtre Austro-Ungaria (28 iul. 1914), pretext├ónd asasinarea prin╚Ťului mo╚Ötenitor al Austriei, Franz Ferdinand, la Sarajevo. Principalele ac╚Ťiuni militare s-au desf─â╚Öurat ├«n Europa, ac╚Ťiuni secundare av├ónd loc ├«n Africa, Asia ╚Öi Oc. Pacific. ├Än 1914 armatele germane au ocupat V Belgiei (aug.) ╚Öi o parte a Fran╚Ťei, fiind oprite de armatele franco-engleze pe Mama, iar ├«n E, ai oprit ofensiva rus─â prin victoriile de la Tannenberg ╚Öi Lacurile Mazuriene (sept.). La sf├ór╚Öitul lui 1914 fronturile stabiliz├óndu-se, r─âzboiul a devenit un r─âzboi de pozi╚Ťii. ├Än 1915 frontul r─âs─âritean a fost mai activ; ofensiva Puterilor Centrale s-a soldat cu ocuparea Poloniei, Lituaniei ╚Öi a Gali╚Ťiei. Ofensiva armatei italiene, intrat─â ├«n r─âzboi al─âturi de Antant─â (mai), este oprit─â ├«n Alpi. Dup─â intrarea ├«n r─âzboi a Bulgariei (oct.), al─âturi de Puterile Centrale, Serbia este ├«nfr├ónt─â ╚Öi ocupat─â, iar Antanta debarc─â trupe ├«n Grecia (oct.), form├ónd frontul de la Salonic. ├Än 1916 pe frontul de V au avut loc marile b─ât─âlii de la Verdun ╚Öi de pe Somme, iar ├«n E armata rus─â, ├«n urma ofensivei din iun.-sept., a silit armata austro-ungar─â s─â se retrag─â din Gali╚Ťia r─âs─âritean─â ╚Öi din Bucovina. La 14/26 1916, dup─â doi ani de neutralitate, Rom├ónia s-a al─âturat Antantei, care promitea terit. rom├óne╚Öti st─âp├ónite de de Austro-Ungaria (Transilvania, Banat, Bucovina). Dup─â c├óteva succese militare ├«n Transilvania, armata rom├ón─â ├«nfr├ónt─â pe Frontul de Sud, la Turtucaia, a fost obligat─â s─â se retrag─â. ├Än dec. 1916, trupele inamice au ocupat Capitala ╚Öi, o dat─â cu ea, aproximativ 2/3 din terit. Rom├óniei, frontul stabiliz├óndu-se la ├«nceputul anului 1917, pe linia Siretului, de-a lungul Dun─ârii ╚Öi al bra╚Ťului Sf. Gheorghe. ├Än 1917, prin intrarea ├«n r─âzboi a S.U.A., Chinei ╚Öi a altor state, al─âturi de Antant─â, ╚Öansele acesteia de a ob╚Ťine victoria s-au m─ârit. Pe frontul rom├ónesc, armat─â rom├ón─â reorganizat─â a desf─â╚Öurat ofensiva de la M─âr─â╚Öti ╚Öi a zdrobit ofensiva armatei germane de la M─âr─â╚Öe╚Öti. ├Än febr. 1917, ├«n urma revolu╚Ťiei bol╚Öevice, ╚Ťarismul a fost r─âsturnat, iar ca rezultat al insurec╚Ťiei de la Petrograd (24-25 oct./6-7 nov. 1917) este instaurat─â puterea sovietic─â, Rusia fiind proclamat─â Republic─â Sovietic─â Federativ─â Socialist─â (ian. 1918). ├Än condi╚Ťiile refuzului Germaniei de a ├«ncheia o pace f─âr─â anexiuni, Rusia Sovietic─â a semnat, ├«n interesul salv─ârii revolu╚Ťiei, Tratatul de Pace de la Brest-Litovsk (3 mart. 1918). Se declan╚Öeaz─â r─âzboiul civil (1918-1922), ├«n sprijinul for╚Ťelor albgardiste intervenind Marea Britanie, Fran╚Ťa, S.U.A., Japonia ╚Öi Italia, ostile puterii sovietice. ├Än 1918 armatele Antantei trec la ofensiv─â pe toate fronturile. ├Än Balcani ele ├«nainteaz─â rapid spre Dun─âre; Bulgaria, unde izbucnise o r─âscoal─â republican─â, capituleaz─â (sept.). ├Än Austro-Ungaria au loc mi╚Öc─âri de eliberare na╚Ťional─â ╚Öi pentru transform─âri democratice ale cehilor, slovacilor, s├órbilor, croa╚Ťilor, rom├ónilor. Revolu╚Ťia din Ungaria, izbucnit─â ├«n oct., a proclamat abolirea dualismului austro-ungar, independen╚Ťa Ungariei, republic─â democratic─â; Croa╚Ťia, Slovenia, Muntenegru, Bosnia s-au unit cu Serbia, form├ónd Regatul S├órbilor, Croa╚Ťilor ╚Öi Slovenilor, iar Cehia ╚Öi Slovacia au format Cehoslovacia. ├Än nov. a fost restabilit statul polon independent. Austro-Ungaria ├«nfr├ónt─â ╚Öi pe frontul italian a semnat armisti╚Ťiul la 3 nov., iar Germania la 11 nov. Rom├ónia, care ├«ncheiase cu Puterile Centrale, Bulgaria ╚Öi Turcia, Pacea de la Buftea-Bucure╚Öti, o denun╚Ť─â printr-un ultimatum la 27 oct./9 nov., reintr├ónd ├«n r─âzboi. ├Än ├«mprejur─ârile pr─âbu╚Öirii Imp. Habsburgic ╚Öi a ╚Ťarismului ├«n Rusia a ap─ârut posibilitatea ├«ncheierii procesului de formare a statului na╚Ťional unitar rom├ón. Basarabia, Bucovina ╚Öi Transilvania se unesc cu Rom├ónia, ca urmare a hot─âr├órilor adoptate ├«n 1918 la Chi╚Öin─âu (27 mart./9 apr.), Cern─âu╚Ťi (15/28 nov.) ╚Öi Alba Iulia (18 nov./1 dec.). Primul R─âzboi Mondial a luat sf├ór╚Öit cu victoria Antantei, concretizat─â prin sistemul de tratate de pace de la Versailles, cel mai important, cu Germania, fiind semnat la 28 iun. 1919. ├Än acest r─âzboi s-au folosit submarinele, gazele toxice (Ypres, 1916) ╚Öi avioanele. S-au pricinuit uria╚Öe pierderi umane (c. 9.700.000 mor╚Ťi ╚Öi c. 20.000.000 r─âni╚Ťi) ╚Öi materiale (evaluate la peste 278 miliarde dolari). Al Doilea R─âzboi Mondial (1939-1945), cel mai mare conflict militar, politic, economic ╚Öi diplomatic din istoria omenirii, care a cuprins ├«n final, 72 de state cu o popula╚Ťie de c. 1.700.000.000 de oameni (80% din popula╚Ťia lumii), fiind mobiliza╚Ťi sub arme 110.000.000 de oameni. A fost dezl─ân╚Ťuit de Germania, aliat─â cu Italia ╚Öi Japonia, cu scopul instaur─ârii domina╚Ťiei lor asupra lumii. La 1 sept. 1939 Germania a atacat Polonia, dezl─ân╚Ťuind r─âzboiul. Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa, de╚Öi au declarat r─âzboi Germaniei (3 sept.) n-au ├«ntreprins ac╚Ťiuni militare de anvergur─â (ÔÇ×R─âzboiul ciudatÔÇŁ), Polonia fiind ├«nfr├ónt─â ├«n 26 zile. Dup─â ce au ocupat Danemarca ╚Öi Norvegia, armatele germane au invadat Olanda, Belgia, Luxembourg ╚Öi Fran╚Ťa care, atacat─â ╚Öi de Italia (intrat─â ├«n r─âzboi la 10 iun. 1940), a semnat armisti╚Ťiul la 22 iun. 1940. Prin intrarea Italiei ├«n r─âzboi, au ├«nceput opera╚Ťiunile militare ╚Öi ├«n Africa. Prins─â ├«ntre Germania ╚Öi U.R.S.S., care ├«╚Öi delimitaser─â sferele de interese prin Pactul Molotov-Ribbentrop (23 aug. 1939), Rom├ónia s-a g─âsit izolat─â pe plan extern, lipsit─â de orice sprijin din afar─â; ├«n acest context, i-au fost impuse importante cesiuni teritoriale: Basarabia, partea de nord a Bucovinei ╚Öi ╚Ťinutul Her╚Ťa au fost anexate (iun. 1940) de U.R.S.S.; partea de NE a Transilvaniei, prin Dictatul de la Viena (aug. 1940) a fost cedat─â Ungariei, iar apoi Bulgariei partea de S a Dobrogei ÔÇô Cadrilaterul (sept. 1940). La 6 sept. 1940 regele Carol al II-lea renun╚Ť─â la tron, puterea fiind preluat─â de generalul Ion Antonescu; din oct. 1940 trupele germane intr─â ├«n ╚Ťar─â. ├Än prim─âvara lui 1941, Germania ocup─â Iugoslavia ╚Öi Grecia (atacat─â anterior de Italia), instaur├óndu-╚Öi controlul ├«n Pen. Balcanic─â. La 22 iun. 1941, trupele germane, ├«nc─âlc├ónd Tratatul de neagresiune ├«ncheiat ├«ntre U.R.S.S. ╚Öi Germania ├«n 1939, au atacat prin surprindere Uniunea Sovietic─â, sper├ónd ca prin desf─â╚Öurarea ÔÇ×r─âzboiului fulgerÔÇŁ s─â o ├«nving─â p├ón─â la sf├ór╚Öitul anului. ├Ämpreun─â cu Germania au ├«nceput opera╚Ťiuni militare ├«mpotriva Uniunii Sovietice, Rom├ónia, Finlanda, Slovacia, Ungaria ╚Öi Italia. Prin concentrarea de for╚Ťe ╚Öi amploarea b─ât─âliilor, frontul sovieto-german a devenit principalul front al r─âzboiului. ├Än primele luni, trupele germane au ocupat o mare parte a terit. U.R.S.S., dar ├«n dec. au suferit, ├«n fa╚Ťa Moscovei, prima mare ├«nfr├óngere. ├Än Extremul Orient, Japonia, care continua r─âzboiul ├«mpotriva Chinei, a atacat baza maritim─â a S.U.A. de la Pearl Harbor (7 dec. 1941), provoc├ónd intrarea S.U.A. ├«n r─âzboi. S-a constituit astfel coali╚Ťia statelor antifasciste. Un rol ├«nsemnat ├«n lupta ├«mpotriva Germaniei l-au avut mi╚Öc─ârile de rezisten╚Ť─â din ╚Ť─ârile ocupate de Reich. ├Än 1942, pe Frontul de Est ├«ncepe la 19 nov. contraofensiva de la Stalingrad, terminat─â printr-un mare dezastru pentru trupele germane ╚Öi rom├óne. Pe frontul din Extremul Orient, unde Japonia c├ó╚Ötigase p├ón─â atunci o serie de victorii, ├«ncepe contraofensiva anglo-american─â. ├Än Africa de N alia╚Ťii trec la ofensiv─â, provoc├ónd grele pierderi trupelor italo-germane (El Alamein). Anul 1943 a marcat trecerea definitiv─â a ini╚Ťiativei strategice ├«n m├óinile coali╚Ťiei antifasciste. Pe frontul r─âs─âritean, dup─â b─ât─âlia de la Kursk, ofensiva armatei sovietice sile╚Öte armatele germane la retragere. ├Än iul. 1943, armatele anglo-americane debarc─â ├«n Italia. ├Än sept. Italia iese din r─âzboi ╚Öi declar─â r─âzboi Germaniei, ceea ce provoac─â ocuparea Italiei de N ╚Öi centrale de c─âtre germani (Republica de la Sal├▓). ├Än unele ╚Ť─âri ÔÇô U.R.S.S., Iugoslavia, Italia, China ÔÇô mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â ia o amploare deosebit─â, provoc├ónd grele pierderi ocupan╚Ťilor. ├Än 1944, pe frontul de E armatele sovietice au zdrobit mari grupuri de armate germane ╚Öi, dup─â eliberarea terit. U.R.S.S., au dep─â╚Öit grani╚Ťele de stat ale acesteia, desf─â╚Öur├ónd opera╚Ťiuni militare victorioase pe terit. Poloniei, Rom├óniei, Bulgariei, Iugoslaviei, Ungariei, Cehoslovaciei, Austriei, Danemarcii, Norvegiei. ├Än sept., Finlanda cere armisti╚Ťiu. ├Än V, puternice for╚Ťe anglo-americane au debarcat ├«n Normandia (6 iun.) ╚Öi, ├«mpreun─â cu For╚Ťele Franceze din interior, au ├«nceput opera╚Ťiunile de eliberare a Fran╚Ťei. Anul 1944 a fost anul unor victorii hot─âr├ótoare ale coali╚Ťiei antifasciste, al insurec╚Ťiilor din Paris (aug.), Slovacia (aug.), Bulg. (sept.) ╚Öi al ofensivei for╚Ťelor de rezisten╚Ť─â antigerman─â din Iugoslavia, Grecia, Albania. ├Än oct. 1944, trupele engleze au debarcat ├«n Grecia. Rom├ónia, ├«n urma loviturii de stat de la 23 august 1944, a ├«ntors armele ├«mpotriva Germaniei, al─âtur├óndu-se coali╚Ťiei antifasciste. Schimbarea de orientare a dus la pr─âbu╚Öirea dispozitivului german din Balcani, deschiz├ónd larg calea ├«naint─ârii rapide a armatelor sovietice, gr─âbind victoria armatelor aliate ├«mpotriva Germaniei. Dup─â alungarea, la 25 oct. 1944, a tuturor trupelor hitleristo-horthyste de pe ├«ntreg teritoriul Rom├óniei trupele rom├óne au luptat al─âturi de Armata Ro╚Öie, contribuind la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei ╚Öi a unei p─âr╚Ťi din teritoriul Austriei. ├Än 1945, armatele sovietice ├«ncercuiesc Berlinul ╚Öi-l ocup─â (2 mai), dup─â lupte ├«nd├órjite. La 5 mai izbucne╚Öte insurec╚Ťia de la Praga, ora╚Öul fiind eliberat la 9 mai. ├Änfr├ónt─â, Germania capituleaz─â f─âr─â condi╚Ťii (9 mai 1945). ├Än Extremul Orient, Japonia suferea ├«nfr├óngeri importante. ├Än iun. 1945, americanii debarc─â pe terit. Japoniei, ├«n arh. Ry┼źky┼ź. ├Än aug. 1945, U.R.S.S. ├«ncepe opera╚Ťiunile militare ├«mpotriva Japoniei, ├«n Manciuria, iar la 6 ╚Öi respectiv 9 aug., S.U.A. efectueaz─â bombardamente atomice asupra ora╚Öelor Hiroshima ╚Öi Nagasaki. Zdrobit─â, Japonia capituleaz─â f─âr─â condi╚Ťii la 2 sept. 1945. ├Än cel de-al Doilea R─âzboi Mondial au pierit c. 50.000.000 de oameni. ├Änc─âlc├ónd conven╚Ťiile interna╚Ťionale, Germania, Italia ╚Öi Japonia au folosit metode barbare de ducere a r─âzboiului. Hitler a dus o politic─â de exterminare a popula╚Ťiei evreie╚Öti din spa╚Ťiul german ╚Öi din terit. ocupate vremelnic (ÔÇ×HolocaustÔÇŁ). Numai ├«n lag─ârele de concentrare au pierit c. 6 mil. oameni din r├óndurile evreilor. Pierderile materiale se cifreaz─â la c. 1.384 miliarde dolari. Crimele de r─âzboi s─âv├ór╚Öite au fost condamnate la procesele de la N├╝rnberg ╚Öi T┼Źky┼Ź. Dup─â terminarea r─âzboiului s-au ├«ncheiat la Paris (febr. 1947) tratatele de pace cu Italia, Rom├ónia, Bulgaria, Ungaria ╚Öi Finlanda. Germania a fost divizat─â ├«n urma ocup─ârii ei de c─âtre for╚Ťele S.U.A., U.R.S.S., Marii Britanii ╚Öi Fran╚Ťei ╚Öi a ├«nceputului R─âzboiului rece (├«n 1949 s-au constituit cele dou─â state germane R.F.G. ╚Öi R.D.G.). ├Än sept. 1951, S.U.A. ╚Öi Marea Britanie au ├«ncheiat un tratat de pace separat cu Japonia; ├«n 1956, ├«nceteaz─â starea de r─âzboi dintre U.R.S.S. ╚Öi Japonia. ├Än mai 1955 a fost semnat Tratatul de Pace cu Austria.
Federa╚Ťia mondial─â a budi╚Ötilor (World Fellowship of Buddhists), organiza╚Ťie budist─â cu sediul la Colombo, capitala republicii Sri Lanka, av├ónd drept scop reunirea sufleteasc─â a tuturor ╚Ť─ârilor budiste.
World Fellowship of Buddhists v. Federa╚Ťia mondial─â a budi╚Ötilor.

Mondial dex online | sinonim

Mondial definitie

Intrare: mondial
mondial adjectiv
  • silabisire: -di-al
Intrare: R─âzboi Mondial
R─âzboi Mondial substantiv neutru