MOLÓH, molohi, s. m. (Livr.) Simbol al cruzimii, al lăcomiei, al rapacității; persoană, colectivitate cu astfel de însușiri. – Din n. pr. Moloh.

MOLÓH, molohi, s. m. (Livr.) Simbol al cruzimii, al lăcomiei, al rapacității; persoană, colectivitate cu astfel de însușiri. – Din n. pr. Moloh.

MOLÓH s. m. (După numele unui zeu fenician căruia i se aduceau jertfe umane) Simbol al cruzimii și al unei forțe implacabile, care cere jertfe de la oameni. – Scris și: moloch.

molóh (livr.) s. m., pl. molóhi

molóh s. m., pl. molóhi

MOLÓH s.m. (Zool.) Șopârlă din Australia, cu corpul acoperit cu țepi. [< fr. moloch].

MOLÓH s. m. 1. șopârlă din Australia, cu corpul acoperit cu țepi. 2. (fig.) simbol al cruzimii, al lăcomiei; om, colectivitate cu astfel de însușiri. (< fr. moloch)

MOLÓH ~i m. livr. 1) mit. Simbol al cruzimii și lăcomiei (reprezentat printr-un monstru cu trup de om și cap de taur). 2) zool. Șopârlă din Australia cu corpul acoperit cu țepi. /Din Moloh n. pr.

Moloh m. divinitate a Fenicienilor și a Cartaginezilor, căreia se oferia victime umane.

MOLOH (în religia fenicienilor), divinitate sângeroasă, care personifica Soarele și focul. I se aduceau jertfe umane, mai ales copii. Menționat în „Vechiul Testament”. Prin extensie, semnifică o forță crudă, care cere mereu sacrificii.

Moloh, zeul fenician al războiului, adorat mai ales în Cartagina, căruia i se sacrificau copii mici, de obicei în vreme de război, pentru atragerea bunăvoinței sale. Este menționat în Biblie. ♦ (Livr.) Simbol al cruzimii, lăcomiei și rapacității.