Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

30 defini╚Ťii pentru molid

MOL├ŹD, molizi, s. m. Arbore r─â╚Öinos, din familia pinaceelor, ├«nalt p├ón─â la 50 de metri, cu coroana piramidal─â, frunzele aciculare ╚Öi conuri care at├órn─â (Picea excelsa). [Var.: mol├şft, (pop.) mol├şdv s. m.] ÔÇô Cf. alb. molik├ź.
MOL├ŹDV s. m. v. molid.
MOL├ŹFT s. m. v. molid.
MOL├ŹD, molizi, s. m. Arbore r─â╚Öinos, ├«nalt p├ón─â la 50 de metri, cu coroana piramidal─â, cu tulpina dreapt─â ╚Öi cu frunzele ├«n patru muchii, ascu╚Ťite (Picea excelsa). [Var.: mol├şft, (pop.) mol├şdv s. m.] ÔÇô Cf. alb. molik├ź.
MOL├ŹDV s. m. v. molid.
MOL├ŹFT s. m. v. molid.
MOL├ŹD, molizi, s. m. Arbore r─â╚Öinos de munte din familia coniferelor, cu frunzele ├«n patru muchii, ascu╚Ťite ╚Öi de un verde str─âlucitor, ├«ntrebuin╚Ťat ca material de construc╚Ťie, la fabricarea mobilelor, a h├«rtiei etc. (Picea excelsa); brad-negru, brad-ro╚Öu. ├Än cur├«nd au s─â bat─â din aripi asupra molizilor b─âtr├«ni cuco╚Öii s─âlbatici. SADOVEANU, B. 120. L├«ng─â biseric─â s├«nt doi molizi. I. IONESCU, P. 372. ÔÇô Variante: molift, molif╚Ťi (SAHIA, N. 55, ALEXANDRESCU, M. 64), (├«nvechit ╚Öi popular) molidv (ALECSANDRI, P. P. 299) s. m.
MOL├ŹDV s. m. v. molid.
MOL├ŹFT s. m. v. molid.
mol├şd s. m., pl. mol├şzi
mol├şd s. m., pl. mol├şzi
MOL├ŹD s. (BOT.) 1. (Picea abies) brad ro╚Öu, (reg.) t├ór╚Ö, (Transilv.) sihl─â. 2. (Picea excelsa) brad, (reg.) molete, molidar.
MOL├ŹD s. v. pin.
MOL├ŹD ~zi m. Arbore r─â╚Öinos cu coroana piramidal─â ╚Öi frunze persistente ├«n form─â de ace, al c─ârui lemn este folosit ├«n industria de celuloz─â ╚Öi ca material de construc╚Ťie. /cf. alb. molik├ź
molid m. Mold. V. molift.
molift m. brad alb al c─ârui lemn se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la cl─âdiri, la instrumente muzicale ╚Öi la facerea h├órtiei (Abies excelsa). [╚śi molid: bulg. MOLIKA, br─âdi╚Öor (MOLIKVA, boab─â de ienup─âr)].
mol├şd, mol├şdv, mol├şvd ╚Öi mol├şft m. (alb. *mol─şidh─â, un col. care ├«nseamn─â ÔÇ×lemn ├«ntunecat sa┼ş ro╚ÖÔÇŁ, mol─şik─â, brad, de unde ╚Öi bg. molika, br─âdi╚Öor, molikva, boabe de ─şenup─âr). Un fel de brad cu lemnu alb (╚Öi inima ro╚Öie), care formeaz─â cea ma─ş mare parte a br─âdeturilor Rom├ónii─ş ╚Öi care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la cl─âdir─ş ╚Öi la facerea instrumentelor ╚Öi a h├«rtii─ş (├íbies [sa┼ş p├şcea] excelsa). ÔÇô ├Än Ml. moliv (Cod. M. N. 97). V. brad.
mol├şft, V. molid.
mol├şv ╚Öi mol├şvd, V. molid.
MOLID s. (BOT.) 1. (Picea abies) (reg.) tîrș, (Transilv.) sihlă. 2. (Picea excelsa) brad, (reg.) molete, molidar.
molid s. v. PIN.
MOL├ŹD (MOL├ŹFT) s. m. Arbore r─â╚Öinos din familia pinaceelor, ├«nalt p├ón─â la 50 m, cu coroana piramidal─â, frunze aciculare ╚Öi conuri care at├órn─â (Picea abies). Frunzele, mugurii, scoar╚Ťa ╚Öi r─â╚Öina au utiliz─âri terapeutice ca antidiareice, antiinflamatorii, antireumatismale, antitusive etc. Lemnul este utilizat ├«n construc╚Ťii, la fabricarea celulozei ╚Öi a unor instrumente muzicale, din scoar╚Ť─â se extrag tanin. Poate fi cultivat ╚Öi ├«n scop ornamental. ├Än Rom├ónia, exist─â p─âduri de m. ├«n etajul montan ╚Öi subalpin. Se mai nume╚Öte brad ro╚Öu.
PICEA A. Dietr., MOLID, fam. Pinaceae. Gen originar din regiunile reci ╚Öi temperate ale emisferei nordice, peste 50 specii, arbori cu coroan─â piramidal─â, drep╚Ťi, cu ramuri dispuse ├«n verticil. Scoar╚Ť─â mai ├«nt├«i neted─â, apoi se crap─â m─ârunt form├«nd solzi de diferite forme ╚Öi m─ârimi. Frunze persistente, ├«n form─â de ace ├«n 4 muchii sau plane la unele specii, alterne, sesile, dispuse pe lujeri ├«n spiral─â, pe ni╚Öte ridic─âturi maro-├«nchis. Flori monoice: cele femele au form─â de con sau elipsoid ╚Öi s├«nt constituite dintr-un num─âr mare de c├órpele solzoase cu 2 ovule (apoi semin╚Ťe) la baz─â, iar cele mascule, amentiforme, cu un num─âr mare de stamine, cu c├«te 2 saci polinici. Conurile pendente sau reflexe au solzi sub╚Ťiri, pielo╚Öi ╚Öi bractee neevidente.
Picea abies (L.) Karst. (syn. P. excelsa Link), ┬ź Molid, Brad ro╚Öu ┬╗. Specie la care florile apar ├«n mai, monoice, cele mascule dispuse ├«n ├«ntreaga coroan─â, cele femele erecte, apar spre v├«rful coroanei, toate de obicei ro╚Öii. Conurile, 3-4 cm grosime, p├«n─â la 15 cm lungime, cilindrice, maro-g─âlbui, sesile, pendente, solzi sub╚Ťiri, rombici, emargina╚Ťi, bractee mici, ascunse. Semin╚Ťe maro-├«nchis prev─âzute cu aripioar─â. Arbore p├«n─â la 50 m ├«n─âl╚Ťime, permanent verde, coroan─â piramidal-conic─â, tulpin─â dreapt─â, cilindric─â, scoar╚Ť─â ├«n tinere╚Ťe maro-deschis, neted─â, la maturitate gri sau gri-ro╚Öiatic─â ╚Öi se desprinde ├«n solzi sub╚Ťiri ├«n form─â de poligon. Ramuri orizontale sau pu╚Ťin ├«nclinate spre ├«n jos, dispuse ├«n verticil. Lujerii maro-ro╚Öietici, glabrii sau cu c├«╚Ťiva peri scur╚Ťi, muguri ova╚Ťi. Frunze verzi, lucioase, sub form─â de ace comprimate, rigide, solitare, ├«n 4 muchii, a╚Öezate spiralat pe lujeri pe perni╚Ťele proeminente. Se folose╚Öte ca arbore ornamental, ├«n parcuri ╚Öi gr─âdini, izolat, ├«n grupe ╚Öi masive, ├«n aliniament sau pentru ziduri verzi, garduri vii ╚Öi pom pentru s─ârb─âtorile de iarn─â. Ramurile (cetina) rezultate ├«n urma t─âierilor ├«n scopuri industriale se folosesc ├«n arta buchetier─â ca verdea╚Ť─â.
Picea breweriana S. Wats. Specie originar─â din S.U.A., California. ├Änalt p├«n─â la 40 m ├«n habitusul natural, mai mic ├«n cultur─â. Distins prin ramurile orizontale, lujerii laterali s├«nt lungi ╚Öi peden╚Ťi. Frunze aciculare, glauce. Conuri oblonge, 11-12 cm lungime, cm l─â╚Ťime, purpurii la ├«nceput, apoi brune ╚Öi cu solzi reflec╚Öi. Prefer─â sol proasp─ât dar ╚Öi uscat. Este foarte decorativ.
Picea engelmannii Engelm. ┬ź Molid de Arizona ┬╗. Specie cu flori ro╚Öii. Conuri ovate, lungi p├«n─â la 7 cm, pu╚Ťin ├«ndoite. Semin╚Ťe gri-maro, aripa maro. Frunze glauce, aciculare, flexibile f─âr─â s─â ├«n╚Ťepe. Lujeri nu prea lungi, muguri tomento╚Öi, r─â╚Öino╚Öi, cu solzi alipi╚Ťi. Arbore p├«n─â la 50 m ├«n─âl╚Ťime, cu coroan─â piramidal─â, scoar╚Ť─â maro-deschis. Specie ├«ncet cresc─âtoare, rezist─â la fum, praf ╚Öi secet─â.
Picea glauca Voss (syn. P. alba Link). Specie cu conuri lungi p├«n─â la 6 cm, solzi pielo╚Öi, sub╚Ťiri, g─âlbui cu marginea nedin╚Ťat─â, cu semin╚Ťe a c─âror arip─â este maro-├«nchis. Acele obtuze, lucioase, destul de groase ╚Öi tari, mai mult sau mai pu╚Ťin ├«ntinse pe lujeri, ├«ndreptate ├«nainte, glauce. Arbore ├«nalt p├«n─â la 30 m, coroan─â piramidal─â, scoar╚Ť─â sub╚Ťire, se crap─â ├«n mici pl─âci rotunjite. Lujeri glabrii.
Picea omorika Pancic, ┬ź Molid s├«rbesc ┬╗. Specie cu florile femele ro╚Öii-├«nchis-mov, cele mascule ro╚Öietice. Conuri ovoide, pendule, brune-alb─âstrui, 3-8 cm lungime, cu solzi la╚Ťi, rotunji╚Ťi ╚Öi marginea nedin╚Ťat─â. Semin╚Ťe maro-├«nchis, aripate. Acele, pe partea superioar─â cu dou─â dungi albe, pe cea inferioar─â verzi- ├«nchis, lucioase, cu v├«rf scurt, ascu╚Ťit. Arbore ├«nalt p├«n─â la 30 m, zvelt. Coroan─â ├«ngust-piramidal─â, ramuri lungi p├«n─â la 2 m, fin-p├«sloase, dispuse ├«n verticile. Scoar╚Ť─â sub╚Ťire, cafenie, se desprinde ├«n pl─âci.
Picea orientalis (Poir.) Link, ┬ź Molid de Caucaz ┬╗. Specie cu florile femele ro╚Öii-├«nchis-mov, cele mascule ro╚Öii. Conuri ├«nguste, lungi p├«n─â ia 10 cm, solzi lucio╚Öi, marginea nedin╚Ťat─â, rotunjit─â. Frunze aciforme, obtuze, verzi- ├«ntunecat, lungi lucioase, drepte, lipsite de flexibilitate, ├«ntinse ╚Öi dense pe lujeri, miros aromatic. Arbore foarte ├«nalt (30-50 m ├«n─âl╚Ťime), coroan─â piramidal─â format─â din ramuri dispuse dens ╚Öi neregulat, ├«n verticil, trunchi drept, lujeri pubescen╚Ťi, maro-├«nchis-ro╚Öietici ╚Öi muguri f─âr─â r─â╚Öin─â. Rezist─â la ger ╚Öl secet─â.
Picea pungens Engelm., ┬ź Molid ├«n╚Ťep─âtor ┬╗. Specie cu flori femele ro╚Öii, cele mascule mov. Conuri cilindrice, la capete mai ├«nguste, p├«n─â la cca 10 cm lungime, la ├«nceput ro╚Öcate apoi brune, solzi moi, sub╚Ťiri, ├«n form─â de romb cu v├«rful ├«ngustat, ciuntit, r─âsfr├«nt. Frunze aciculare, verzi-alb─âstrui, argintii, neflexibile, 1-3 cm lungime, 1,15 mm l─â╚Ťime, dispuse dens pe lujeri ├«n toate direc╚Ťiile. Arbore, 30-50 m ├«n─âl╚Ťime, scoar╚Ť─â cenu╚Öie-├«nchis─â, groas─â, cr─âpat─â, cu lujeri glabrii, muguri ner─â╚Öino╚Öi.

Molid dex online | sinonim

Molid definitie

Intrare: molid
molivd substantiv masculin
Picea abies   nomenclatura binar─â biologie
molidv
molift
molid substantiv masculin
Picea excelsa biologie