Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru moldovenesc

MOLDOVEN├ëSC, -E├üSC─é, moldovene╚Öti, adj., s. f. 1. Adj. Care apar╚Ťine moldovenilor sau Moldovei, privitor la moldoveni ori la Moldova, originar din Moldova, specific Moldovei sau moldovenilor. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Graiul rom├ónesc vorbit de moldoveni. 2. S. f. art. Dans popular ├«n ritm vioi, executat ├«n cerc ├«nchis; melodie dup─â care se execut─â acest dans. ÔÇô Moldovean + suf. -esc.
MOLDOVEN├ëSC, -E├üSC─é, moldovene╚Öti, adj., s. f. 1. Adj. Care apar╚Ťine moldovenilor sau Moldovei, privitor la moldoveni sau la Moldova, originar din Moldova, specific Moldovei sau moldovenilor. ÔÖŽ (Substantivat, f.) Graiul rom├ónesc vorbit de moldoveni. 2. S. f. art. Dans popular ├«n ritm vioi, executat ├«n cerc ├«nchis; melodie dup─â care se execut─â acest dans. ÔÇô Moldovean + suf. -esc.
MOLDOVEN├ëSC, -E├üSC─é, moldovene╚Öti, adj. De moldovean; propriu Moldovei, al moldovenilor. Femeia aceea m├«ndr─â era soa╚Ťa domnului moldovenesc. SADOVEANU, O. VII 90. Numai Magda-i ├«n╚Ťelegea graiul lui moldovenesc. id. ib. 171.
!moldovene├ísca (dans) s. f. art., neart. moldovene├ísc─â, g.-d. art. moldoven├ę╚Ötii
moldoven├ęsc adj. m., f. moldovene├ísc─â; pl. m. ╚Öi f. moldoven├ę╚Öti
moldoveneásca (dans) s. f., art.
moldoven├ęsc adj. m., f. moldovene├ísc─â; pl. m. ╚Öi f. moldoven├ę╚Öti
MOLDOVENÉSC adj. moldovean, (înv.) bogdănesc, moldav.
MOLDOVEN├Ź vb. v. moldoveniza.
MOLDOVEN├ëSC ~e├ísc─â (~├ę╚Öti) Care este caracteristic pentru moldoveni; propriu moldovenilor. /moldovean + suf. ~esc
moldovenesc a. 1. ce ╚Ťine de Moldova; 2. se zice de un soiu de porumb cu boabele mari, galben deschis, cu druga lung─â ╚Öi groas─â, cu firul mare.
1) moldoven├ęsc, -e├ísc─â adj. Din Moldova, de Moldova: pronun╚Ťare moldoveneasc─â, bo─ş moldovene╚Öt─ş.
2) moldoven├ęsc v. tr. Prefac ├«n Moldovean.
MOLDOVENESC adj. moldovean, (înv.) bogdănesc, moldav.
moldoveni vb. v. MOLDOVENIZA.
moldoveneasca, joc* popular rom├ónesc ├«n m─âsur─â binar─â (2/4; 4/4) ╚Öi ├«n mi╚Öcare vioaie. Se execut─â ├«n cerc ├«nchis, care se desface ├«n cercuri mici, dansatorii schimb├óndu-╚Öi brusc direc╚Ťia. Melodia corespunz─âtoare acestui joc.
C├ÄMPULUNG MOLDOVENESC 1. Depr. intramontan─â de eroziune, ├«n N Carpa╚Ťilor Orientali, pe cursul superior al r├«ului Moldova, m─ârginit─â de Obcinele Feredeului la N ╚Öi de masivul Rar─âu la S. Relief specific de terase ╚Öi coline (├«mp─âdurite). Climat r─âcoros, cu ierni lungi (temp. medie anual─â: 6,4┬░C) ╚Öi frecvente inversiuni termice. 2. Ora╚Ö ├«n jud. Suceava, ├«n depr. cu acela╚Öi nume, pe cursul superior al r├«ului Moldova, la poalele masivului Rar─âu; 22.971 loc. (1991). Fabrici de var, de mobil─â ╚Öi cherestea, de ├«nc─âl╚Ť., ind. bl─ân─âriei ╚Öi alim. (panifica╚Ťie, lapte praf). Filatur─â de bumbac. Sta╚Ťiune climateric─â. Atestat documentar ├«n 1411; din 1774, t├«rg; ├«mpreun─â cu satele din jur, populate de ╚Ť─ârani liberi, a constituit o forma╚Ťiune teritorial─â cu regim administrativ ╚Öi fiscal aparte, respectat de domnii Moldovei. Devine ora╚Ö ├«n 1806.
MOLDOVENI, com. ├«n jud. Neam╚Ť, situat─â ├«n Subcarpa╚Ťii Neam╚Ťului; 2.403 loc. (2000). Cre╚Öterea porcinelor.
PODI╚śUL CENTRAL MOLDOVENESC, unitate ├«nalt─â de relief, ├«n E Rom├óniei, reprezent├ónd partea de N a podi╚Öului B├órladului, cuprins─â ├«ntre c├ómpia Jijiei la N, aliniamentul v─âilor Racova-Lohan ├«n S, Prut la E ╚Öi Siret la V. Structura geologic─â complex─â, monoclinal─â, alc─âtuit─â predominant din forma╚Ťiuni sarma╚Ťiene (marne, argile, gresii, calcare oolitice) a generat un relief de cueste ╚Öi platouri structurale. P.C.M. este alc─âtuit dintr-o culme principal─â, extins─â pe direc╚Ťie V-E, cu ├«n─âl╚Ťimi de 350-450 m, din care se desprind culmi secundare scurte, spre N, ╚Öi prelungi ╚Öi mai largi, c─âtre S. Trecerea spre c├ómpia Jijiei (├«n N) se face printr-un abrupt cuestic (Coasta Ia╚Öilor), cu o energie de relief de 200-300 m. ├Än cadrul lui se ├«nt├ólnesc dealuri ├«nalte (Tansa 466 m ÔÇô alt. max. a P.C.M., Cheia Domni╚Ťei 458 m, Dealu Bourului 455 m, Suhule╚Ť 449 m, Movila 417, Repedea 404 m ╚Ö.a.), bine individualizate, precum ╚Öi numeroase platouri structurale mici (Bune╚Öti-Avere╚Öti, Transa, Ipatele, Borose╚Öti, Slobozia, Dobrov─â╚Ť, Schitu Duca ╚Ö.a., m─ârginite de versan╚Ťi abrup╚Ťi. Nenum─âratele v─âi toren╚Ťiale ╚Öi alunec─âri de straturi, care se dezvolt─â pe cuestele ce flancheaz─â masivele deluroase, reduc necontenit suprafa╚Ťa acestora. Condi╚Ťiile meteorologice din uni─ş ani favorizeaz─â accelerarea proceselor de eroziune toren╚Ťial─â ╚Öi reactivarea unor alunec─âri de teren mai vechi (par╚Ťial stabilizate), a╚Öa cum s-a ├«nt├ómplat ├«n 1970 c├ónd, din cauza precipita╚Ťiilor abundente, au avut loc alunec─âri de teren pe suprafe╚Ťe mari ├«n arealul localit─â╚Ťilor Chipere╚Öti (264 ha), R─âduc─âneni (80 ha) ╚Ö.a. P─âdurile de gorun ╚Öi fag alterneaz─â cu paji╚Ötile naturale ╚Öi culturi agricole. Pomicultur─â ╚Öi viticultur─â (podgoriile Hu╚Öi ╚Öi Bohotin). P─âduri de foioase, silvostep─â ╚Öi step─â, ├«n prezent ├«n mare parte ├«nlocuite de culturi agricole.

Moldovenesc dex online | sinonim

Moldovenesc definitie

Intrare: moldovenesc
moldovenesc substantiv feminin articulat adjectiv
Intrare: moldoveni
moldoveni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a