moldovean definitie

25 definiții pentru moldovean

MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din Moldova; moldav. 2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova ori la moldoveni; moldovenesc, moldav. – Moldova (n. pr.) + suf. -ean.
MOLDOVEÁNCĂ, moldovence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din Moldova. – Moldovean + suf. -că.
MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo; moldav. 2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova sau la moldoveni, originar din Moldova; moldovenesc, moldav. – Moldova (n. pr.) + suf. -ean.[1]
MOLDOVEÁNCĂ, moldovence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo. – Moldovean + suf. -că.
MOLDOVÁN, -Ă s. m. și f. v. moldovean.
MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni-e, s. m. și f. (Și în forma regională moldovan) Persoană care locuiește în Moldova ori este originară de acolo. Sadoveanu a notat cu multă precizie limba poporului, mai cu seamă pe aceea a moldovenilor. VIANU, A. P. 238. Inima ne-au rămas tot de moldovan. RUSSO, S. 13. Măi bădiță moldovene, Hai la maica de mă cere. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 408. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrancean. ALECSANDRI, P. P. ◊ (Adjectival) În capul mesei, între nobili și boieri moldoveni, Alexandrei sta drept pe un jilț mai înalt. SADOVEANU, O. VII 156. ◊ Compus: (în forma prescurtată moldo-) moldo-valah = romîn. Limba romînă sau moldo-valahă. KOGĂLNICEANU, S. 235.- Variantă: moldován, -ă s. m. și f.
MOLDOVEÁNCĂ, moldovence, s. f. Femeie din Moldova sau originară de acolo.
moldoveán adj. m., s. m., pl. moldovéni; adj. f. moldoveánă, pl. moldovéne
moldoveáncă s. f., g.-d. art. moldovéncei; pl. moldovénce
moldoveán s. m., adj. m., pl. moldovéni; f. sg. moldoveánă, pl. moldovéne
moldoveáncă s. f., g.-d. art. moldovéncei; pl. moldovénce
MOLDOVEÁN s., adj. 1. s. (înv.) bogdan, moldav. 2. adj. v. moldovenesc.
MOLDOVEÁNĂ s. v. moldoveancă.
MOLDOVEÁNCĂ s. moldoveană.
moldoveán (moldovéni), s. m. – Locuitor din Moldova. – Var. (Mold.) moldovan, (ironic) șoldovean. De la Moldova. – Der. moldoveancă, s. f.; moldovenesc, adj.; moldovenește, adv.; moldovenie, s. f. (dialectul moldovenesc); moldovenism, s. n. (particularitate lingvistică din Moldova; patriotism local moldovenesc).
MOLDOVEÁN1 ~eánă (~éni, ~éne) Care aparține Moldovei sau populației ei; din Moldova. /Moldova n. pr. + suf. ~ean
MOLDOVEÁN2 ~eánă (~éni, ~éne) Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară din Moldova. /Moldova n. pr. + suf. ~ean
MOLDOVEÁNCĂ ~énce f. Femeie care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară din Moldova. [G.-D. moldovencei] /moldovean + suf. ~că
Moldoveni m. pl. 1. locuitori din Moldova; 2. nume ce-și dau țăranii români din Basarabia fostă rusească.
moldoveán, -că s., pl. enĭ, ence. Locuitor din Moldova. – Ca adj. -ean, -eană e răŭ zis îld. moldovenesc. – În Mold. se zice moldovan, -că, pl. tot enĭ, ence.
MOLDOVEAN s., adj. 1. s. (înv.) bogdan, moldav. 2. adj. moldovenesc, (înv.) bogdănesc, moldav.
MOLDOVEA s. moldoveancă.
MOLDOVEANCĂ s. moldoveană.
MOLDOVEÁN, -Ă (< n. pr. Moldova) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană din Moldova sau originară de acolo. 2. Adj. Moldovenesc.
MOLDOVEÁNCĂ (< moldovean) s. f. Femeie din Moldova sau originară de acolo.

moldovean dex

Intrare: moldovean (adj.)
moldovean 1 adj. adjectiv
Intrare: moldovean (s.m.)
moldovean 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin