Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru mol─âtate

MOL─éT├üTE, mol─ât─â╚Ťi, s. f. (Rar) Lips─â de av├ónt ╚Öi de energie ├«n mi╚Öc─âri, ac╚Ťiuni. ÔÇô Moale + suf. -─âtate.
MOL─éT├üTE, mol─ât─â╚Ťi, s. f. (Rar) Lips─â de av├ónt ╚Öi de energie ├«n mi╚Öc─âri, ac╚Ťiuni. ÔÇô Moale + suf. -─âtate.
MOLĂTÁTE s. f. (Rar) Moliciune, lipsă de avînt și de energie; delăsare. Trebuie dar stimulată molătatea ce urmează după entuziasm în apucăturile romînului. ALECSANDRI, S. 77.
mol─ât├íte (rar) s. f., g.-d. art. mol─âtß║»╚Ťii
mol─ât├íte s. f., g.-d. art. mol─ât─â╚Ťii
MOLĂTÁTE s. v. moliciune.
mol─âc─ş├║ne, -─ât├íte, V. molic─şune.
molic─ş├║ne f. (lat. *moll├ştio, -├│nis, ac╚Ťiunea de a mu─şa, d. mollitus, part. d. mollire, a mu─şa. V. mo─ş). Calitatea de a fi moale: molic─şunea ceri─ş. Fig. Lips─â de energie: molic─şunea unu─ş caracter. V─şa╚Ť─â mole╚Öit─â, indolen╚Ť─â: a tr─âi ├«n molic─şune. ÔÇô ╚śi mol─âc─şune (Mold. vech─ş) ╚Öi mol─âtate (Rar).
mol─âtate s. v. MOLICIUNE.

Mol─âtate dex online | sinonim

Mol─âtate definitie

Intrare: mol─âtate
mol─âtate substantiv feminin