Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru mol

MOL1, moli, s. m. (Chim.) Molecul─â-gram. ÔÇô Din fr. mole, germ. Mol.
MOL2, moluri, s. n. Dig de piatr─â construit spre larg, la intrarea ├«ntr-un bazin portuar, pentru a mic╚Öora ac╚Ťiunea valurilor sau pentru a forma cheiuri suplimentare. ÔÇô Din it. molo, fr. m├┤le.
MOL3 subst. (Arg.) Vin. ÔÇô Din ╚Ťig. mol.
MOL1, moli, s. m. (Chim.) Molecul─â-gram. ÔÇô Din fr. mole, germ. Mol.
MOL2, moluri, s. n. Dig de piatr─â construit spre larg, la intrarea ├«ntr-un bazin portuar, pentru a mic╚Öora ac╚Ťiunea valurilor sau pentru a forma cheiuri suplimentare. ÔÇô Din it. molo, fr. m├┤le.
MOL3 subst. (Arg.) Vin. ÔÇô Din ╚Ťig. mol.
MOL1, moli, s. m. Molecul─â-gram.
MOL2, muluri, s. n. Dig de piatr─â, care ├«nainteaz─â de la mal c─âtre larg, construit la intrarea sau ├«n interiorul unui bazin portuar pentru a domoli ac╚Ťiunea apelor (valuri, depuneri etc.) sau pentru a realiza cheiuri ╚Öi platforme suplimentare.
mol1 (molecul─â-gram) s. m., pl. moli
mol2 (dig) s. n., pl. m├│luri
mol (molecul─â-gram) s. m., pl. moli
mol (dig) s. n., pl. m├│luri
MOL s. v. molecul─â-gram.
MOL s. v. vin.
MOL s.m. Molecul─â-gram. [Cf. germ. Mol, fr. mole].
MOL s.n. Dig de piatr─â construit c─âtre largul m─ârii la intrarea ├«ntr-un port pentru a mic╚Öora ac╚Ťiunea valurilor care vin din larg. [< it. molo, fr. m├┤le, cf. lat. moles ÔÇô gr─âmad─â].
MOL1 s. m. molecul─â-gram (< fr. mole, germ. Mol)
MOL2 s. n. dig din piatr─â construit c─âtre largul m─ârii, la intrarea ├«ntr-un port, pentru a mic╚Öora ac╚Ťiunea valurilor. (< it. molo, fr. m├┤le)
mol s. n. ÔÇô Vin. ╚Üig. mol (Graur 173; Juilland 169). Cuv├«nt de Arg., ca ╚Öi der. molan, s. n. (vin), molete, s. m. (vin).
MOL1 ~i m. Unitate de m─âsur─â a capacit─â╚Ťii de materie; molecul─â-gram. /<fr. mole, germ. Mol
MOL2 ~uri n. Dig construit spre largul m─ârii la intrarea ├«ntr-un port, pentru a mic╚Öora ac╚Ťiunea valurilor. /<it. molo, fr. m├┤le
mol s. v. VIN.
mol, moluri, (mul), s.n. ÔÇô Noroi, n─âmol; tin─â: ÔÇ×De-ai si negru ca molu, / Drag mi e╚Öti ca sufletuÔÇŁ (Papahagi, 1925: 195); ÔÇ×Mul negru de m-a muli, / Apa t─ât m-a limpeziÔÇŁ (╚śte╚Ťco, 1990: 249). Termenul mol este specific ├«n Trans., iar mul, ├«n Maram. ÔÇô Var. a lui m├ól (< mul) (MDA); din sl. molu ÔÇ×m─âcin─âtur─âÔÇŁ, scr. mulj ÔÇ×n─âmolÔÇŁ, pol. mul (Scriban); cf. ucr. mul, germ. Mull.
MOL ÔÇô cf. adj. moale. 1. Mol/e, Ion (Tec I); -ea, V. act. -e╚Öti s. (╚śtef). 2. + -an: Molan, N. (L Pl 355; T-Jiu). 3. -in: Molin (Tec I). 4. -oiu: Moloiu, A. (RI I 21). 5. Cu suf. -en╚Ťa: Molen╚Ťa b., mold. (Sd XXI). 6. Molcu╚Ť (Mo╚Ť) < adj. molcu╚Ť. 7. Maloman, mold. prob. subst. moloman (om molatic) cont. cu rus đ╝ađ╗o ÔÇ×pu╚ŤinÔÇŁ. 8. Moale╚Ö ╚Öi Mole╚Ö, fam. (Sur X, XXIV); ambele < adj. moale.
mol, moluri s. n. v. molan.

Mol dex online | sinonim

Mol definitie

Intrare: mol (chim.)
mol 1 pl. -i substantiv masculin
Intrare: mol (dig)
mol 2 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: mol (vin)
mol 2 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: Mol
Mol