Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

30 defini╚Ťii pentru mofluzi

MOFL├ÜZ, -─é, mofluzi, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. (├Änv.) (Om) falit; (om) s─âr─âcit, ruinat; (om) s─ârac. ÔŚŐ Expr. A ie╚Öi (sau a r─âm├óne) mofluz = a da faliment. 2. (Om) ├«n╚Öelat, p─âgubit; p. ext. (om) nemul╚Ťumit, dezam─âgit, blazat. [Pl. ╚Öi: mofluji. ÔÇô Var.: mufl├║z, -─â s. m. ╚Öi f., adj.] ÔÇô Din tc. m├╝fl├╝z.
MOFLUZ├Ź, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (├Änv.) A da faliment; p. ext. a se ruina; a s─âr─âci. ÔÇô Din mofluz.
MUFLÚZ, -Ă, s. m. și f., adj. v. mofluz.
MOFL├ÜZ, -─é, mofluji, -ze, s. m. ╚Öi f., adj. 1. (├Änv.) (Om) falit; (om) s─âr─âcit, ruinat; (om) s─ârac. ÔŚŐ Expr. A ie╚Öi (sau a r─âm├óne) mofluz = a da faliment. 2. (Om) ├«n╚Öelat, p─âgubit; p. ext. (om) nemul╚Ťumit, dezam─âgit, blazat. [Pl. ╚Öi: mofluzi. ÔÇô Var.: mufl├║z, -─â s. m. ╚Öi f., adj.] ÔÇô Din tc. m├╝fl├╝z.
MOFLUZ├Ź, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (├Änv.) A da faliment; p. ext. a se ruina; a s─âr─âci. ÔÇô Din mofluz.
MUFLÚZ, -Ă, s. m. și f., adj. v. mofluz.
MOFLÚZ1 s. n. Faliment. Am marfă de mofluz ieftină. ALECSANDRI, T. 19.
MOFL├ÜZ2, mofluji ╚Öi mofluzi, s. m. 1. (Ie╚Öit din uz) Persoan─â care a dat faliment, falit. Nu-i asta o socoteal─â de mofluz? EMINESCU, N. 148. Pierderea cor─âbiei lui ├«l f─âcus─â mofluz. DR─âGHICI, R. 306. ÔŚŐ Expr. A ie╚Öi sau a r─âm├«ne mofluz = a) a da faliment; b) a nu reu╚Öi ├«ntr-o afacere dup─â a╚Ötept─âri, a i se ├«ncurca cuiva socotelile, a r─âm├«ne p─âc─âlit. Cogemete bancheri... s─â ias─â deodat─â mofluz! CONTEMPORANUL, VII 386. 2. Om nemul╚Ťumit, dezam─âgit, blazat. Unii s-au desprins pe furi╚Ö, chipurile s─â se mai r─âcoreasc─â ╚Öi s─â fac─â doamnelor complimenturi. S-au amestecat ├«n grupul mofluzilor. PAS, L. I 111. ÔÇô Variant─â: mufl├║z (CARAGIALE, O. III 39) s. m.
MOFLUZ├Ź, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (├«nvechit) A da faliment; p. ext. a-╚Öi pierde averea, a s─âr─âci. Cine-i prost ╚Öi derbedeu Lesne-n lume mofluze╚Öte. ALECSANDRI, T. I 317. Logof─âtul Dinu s-a sculat pe la c├«ntatul coco╚Öilor ╚Öi ne-a spus c─â dumneata ai mofluzit. FILIMON, C. 243.
MUFLÚZ s. m. v. mofluz.
!moflúz (înv., fam.) (mo-fluz) adj. m., s. m., pl. moflúzi/moflúji; adj. f., s. f. moflúză, pl. moflúze
mofluz├ş (a ~) (├«nv.) (mo-flu-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mofluz├ęsc, imperf. 3 sg. mofluze├í; conj. prez. 3 s─â mofluze├ísc─â
mofl├║z s. m., adj. m. (sil. -fluz), pl. mofl├║ji/mofl├║zi; f. sg. mofl├║z─â, g.-d. art. mofl├║zei, pl. mofl├║ze
mofluz├ş vb. (sil. -flu-), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mofluz├ęsc, imperf. 3 sg. mofluze├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. mofluze├ísc─â
MOFLÚZ adj. v. bosumflat, îmbufnat, înșelat, păgubit, supărat.
MOFLÚZ adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman.
MOFLÚZ s. v. bancrutar, bancrută, crah, faliment, falit.
MOFLUZ├Ź vb. v. bancruta, calici, falimenta, ruina, s─âr─âci, sc─âp─âta.
mofl├║z (mofl├║z─â), adj. ÔÇô 1. Falit. ÔÇô 2. Cu banii pierdu╚Ťi. ÔÇô Mr. mufluz. Tc. m├╝fl├╝z (Roesler 599; ╚śeineanu, II, 262; Lokotsch 1491), cf. ngr. ╬╝╬┐¤ů¤ć╬╗╬┐߯╗╬Â╬̤é, alb. m├╝flis ÔÇ×s─âracÔÇŁ, bg. m─şuhluz, sb. mufluz. ÔÇô Der. mofluzi, vb. (a da faliment); mofluzl├«c (var. mofluzluc), s. n. (faliment), din tc. mufluzlik.
MOFL├ÜZ ~i m. 1) ├«nv. Persoan─â declarat─â (de instan╚Ťele judiciare) ├«n stare de faliment; falit. 2) Persoan─â care v─âde╚Öte ├«n permanen╚Ť─â rea dispozi╚Ťie ╚Öi nemul╚Ťumire. /<turc. m├╝fl├╝z
A MOFLUZ├Ź ~├ęsc intranz. ├«nv. 1) A deveni mofluz; a da faliment. 2) fig. A deveni s─ârac; a pierde averea; a se ruina; a s─âr─âci; a sc─âp─âta. /Din mofluz
mofluz m. bancrut, falit. [Turc. MUFLUZ].
mofluz├Č v. 1. a da faliment; 2. fig. a se pierde: cine-i prost, lesne ├«n lume mofluze╚Öte AL.
mo- ╚Öi mufluz├ęsc v. intr. (d. mufluz). Vech─ş. Da┼ş faliment. Az─ş. Iron. Decad, perd averea.
mofl├║z ╚Öi mufl├║z, -─â adj., pl. m. j─ş (turc. m├║flis, pop. mufl├╝z, d. ar. m├╝flis [d. ma, nu, ne-, ╚Öi fels, pl. fulus, ban─ş]; ngr. mufl├║zis). Vech─ş. Falit. Az─ş. Iron. Buzat, p─âc─âlit, f─âr─â rezultat, f─âr─â succes. A r─âm├«nea mufluz, a r─âm├«nea b─ât├«nd din buze, p─âc─âlit.
mufl├║z, V. mofl-.
mofluz adj. v. BOSUMFLAT. ├ÄMBUFNAT. ├ÄN╚śELAT. P─éGUBIT. SUP─éRAT.
mofluz adj., s. v. CALIC. NEC─éJIT. NEVOIA╚ś. S─éRAC. S─éRMAN.
mofluz s. v. BANCRUTAR. BANCRUT─é. CRAH. FALIMENT. FALIT.
mofluzi vb. v. BANCRUTA. CALICI. RUINA. S─éR─éCI. SC─éP─éTA.

Mofluzi dex online | sinonim

Mofluzi definitie

Intrare: mofluzi
mofluzi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -flu-
Intrare: mofluz
mofluz substantiv masculin
mufluz substantiv masculin
mofluz substantiv masculin
mufluz substantiv masculin