Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

MO├üRTE, mor╚Ťi, s. f. 1. ├Äncetare a vie╚Ťii, oprire a tuturor func╚Ťiilor vitale, sf├ór╚Öitul vie╚Ťii; r─âposare; deces. ÔŚŐ Loc. adj. F─âr─â (de) moarte = a) ve╚Önic, nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil, foarte trainic. ÔŚŐ De moarte = a) loc. adj. ╚Öi adv. mortal; b) loc. adj. (├«n textele biserice╚Öti; despre p─âcate, gre╚Öeli) care atrage os├ónda ve╚Önic─â; c) loc. adj. ╚Öi adv. fig. grozav, cumplit, teribil. ÔŚŐ Loc. vb. A face moarte de om = a omor├«, a ucide. A-╚Öi face moarte (singur sau cu m├óna lui) = a se sinucide, a se omor├«. ÔŚŐ Expr. Pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte = a) din toate puterile, cu ├«nver╚Öunare, pun├óndu-╚Öi via╚Ťa ├«n joc; b) pentru totdeauna. (A fi ori a se afla) pe patul de moarte sau pe patul mor╚Ťii = (a fi) ├«n agonie. ├Äntre via╚Ť─â ╚Öi moarte = ├«n agonie, aproape de moarte. Ca de frica mor╚Ťii = ├«nfrigurat, febril. Cu moartea ├«n suflet = extrem de m├óhnit, de ├«ndurerat; disperat, dezn─âd─âjduit. A se da de ceasul mor╚Ťii = a depune eforturi disperate; a se fr─âm├ónta, a se nelini╚Öti extrem de mult. A da moartea ├«n ceva = a muri ├«n num─âr foarte mare. A azv├órli (sau a b─âga) moartea-n ╚Ťigani = a) a ├«nvinui pe nedrept pe cineva, a da vina pe al╚Ťii; b) a lansa o idee, un proiect f─âr─â finalitate, care provoac─â doar confuzie, derut─â. A da m├óna cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a trece printr-o mare primejdie. (A fi) uitat de moarte = (a fi) foarte b─âtr├ón. A nu avea (sau a nu cunoa╚Öte) moarte = (despre obiecte) a fi foarte durabil. ÔÖŽ (Jur.) Moarte declarat─â = situa╚Ťie juridic─â creat─â unei persoane disp─ârute ├«n ├«mprejur─âri care fac s─â se prezume moartea sa fizic─â. Moarte fizic─â = moarte constatat─â prin act de deces. ÔÖŽ Fig. Dispari╚Ťie, pieire. 2. Omor, ucidere; crim─â, asasinat; p. ext. m─âcel, masacru. ÔŚŐ Expr. (Fam.) Moarte de om = mare ├«nghesuial─â, ├«mbulzeal─â. ÔÖŽ Pedeaps─â capital─â; execu╚Ťie. ÔŚŐ Expr. La moarte! formul─â cu care se cerea pedeapsa capital─â pentru un vinovat. 3. (├Änv. ╚Öi pop.) Mortalitate provocat─â de un flagel; p. ext. molim─â, epidemie. 4. Ceea ce pricinuie╚Öte sau se crede c─â pricinuie╚Öte moarte (1). ÔŚŐ Expr. Moartea mea (sau ta, lui etc.) e... sau e moartea mea (ori ta, lui etc.), se spune pentru a ar─âta c─â un anumit lucru place cuiva ├«n mod deosebit. 5. Compuse: moartea-puricelui = plant─â erbacee din familia compozitelor, cu tulpin─â dreapt─â, ramificat─â, p─âroas─â, cu flori g─âlbui, dispuse ├«n capitule (Inula conya); (Med. vet.; reg.) moartea-g─âinilor = cobe. ÔÇô Lat. mors, -tis.
MORT, MO├üRT─é, mor╚Ťi, moarte, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. 1. (Despre fiin╚Ťe) Care nu mai tr─âie╚Öte, care a murit. ÔŚŐ Expr. A se face mort ├«n p─âpu╚Öoi sau (substantivat) a face pe mortul ├«n p─âpu╚Öoi = a se face c─â nu ╚Ötie nimic, a simula nevinov─â╚Ťia, a face pe prostul. A o l─âsa moart─â (├«n p─âpu╚Öoi) = a l─âsa o chestiune ├«ncurcat─â, a renun╚Ťa la ceva. A fi mort f─âr─â (sau dup─â) cineva sau ceva = a nu putea tr─âi f─âr─â cineva sau ceva, a fi ├«ndr─âgostit de cineva sau de ceva; a ╚Ťine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (dec├ót viu) = a fi istovit, epuizat (de boal─â, de fric─â etc.). Nici mort sau mort-t─âiat = (├«n construc╚Ťii negative) cu niciun pre╚Ť, sub niciun motiv, ├«n niciun caz. Mort-copt = cu orice pre╚Ť, necondi╚Ťionat, neap─ârat; vr├ónd-nevr├ónd, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ╚Ťine) mort dup─â... = a) a lupta, a se zbate pentru a ob╚Ťine ceva; b) a-╚Öi manifesta dragostea fa╚Ť─â de cineva str─âduindu-se s─â fie mereu ├«n preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ÔÖŽ Limb─â moart─â = limb─â care nu mai este vorbit─â din motive de ordin istoric, vorbitorii ei disp─âr├ónd ├«n timp sau suferind transform─âri radicale. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a ma╚Öinilor, a mijloacelor de transport care apar╚Ťin unei gospod─ârii sau unei ├«ntreprinderi. Timp mort = lips─â de activitate a for╚Ťelor de munc─â sau a ma╚Öinilor; ├«ntrerupere neprev─âzut─â a muncii. Unghi mort = unghi care nu poate fi atins de un proiectil lansat dintr-o gur─â de foc deoarece nu se poate realiza o traiectorie corespunz─âtoare sau din cauza interpunerii unor obstacole pe traiectorie. Punct mort = pozi╚Ťie a unui mecanism biel─â-manivel─â care corespunde momentului c├ónd biela ╚Öi manivela au axele ├«n prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau ├«ntr-un) punct mort = a ajunge la un impas, ├«n imposibilitate de a g─âsi o solu╚Ťie. Linie moart─â = linie de cale ferat─â care serve╚Öte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moart─â = a nu mai juca un rol de seam─â, a fi ├«nl─âturat dintr-un post de r─âspundere. Fier-mort = fier de calitate inferioar─â. ÔÖŽ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai func╚Ťioneaz─â. 2. (Despre p─âr╚Ťi ale corpului) Cu func╚Ťiile vitale pierdute; paralizat, ├«n╚Ťepenit. ÔŚŐ (Pop.) Carne (sau piele) moart─â = carne sau piele care se formeaz─â deasupra r─ânilor ╚Öi prin care nu trec ramifica╚Ťiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, ve╚Öted. 4. Fig. (Despre lucruri) F─âr─â via╚Ť─â, ne├«nsufle╚Ťit; nemi╚Öcat, ├«ncremenit. ÔÖŽ Lipsit de zgomot, de activitate, de via╚Ť─â; lini╚Ötit. ÔÖŽ (Despre culori, nuan╚Ťe) F─âr─â str─âlucire; ╚Öters. II. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care a murit, defunct, decedat; trupul ne├«nsufle╚Ťit al unei persoane a╚Öezat ├«n co╚Öciug sau ├«nmorm├óntat. ÔŚŐ Expr. Mortul de la groap─â nu se mai ├«ntoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi ├«ndreptat. Apa mor╚Ťilor = fata morgana. A scula (sau a trezi, a de╚Ötepta) ╚Öi mor╚Ťii (sau din mor╚Ťi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense ╚Öi stridente. A umbla (sau a merge) ca dup─â mort = a merge foarte ├«ncet. Ca la mort = (├«n leg─âtur─â cu verbe ca ÔÇ×a se adunaÔÇŁ, ÔÇ×a veniÔÇŁ) ├«n num─âr (foarte) mare. ÔÇô Lat. mortuus.
MO├üRTE, mor╚Ťi, s. f. 1. ├Äncetare a vie╚Ťii, oprire a tuturor func╚Ťiilor vitale, sf├ór╚Öitul vie╚Ťii; r─âposare; deces. ÔŚŐ Loc. adj. F─âr─â (de) moarte = a) ve╚Önic, nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil, foarte trainic. ÔŚŐ De moarte = a) loc. adj. ╚Öi adv. moral; b) loc. adj. (├«n textele biserice╚Öti; despre p─âcate, gre╚Öeli) care atrage os├ónda ve╚Önic─â; c) loc. adj. ╚Öi adv. fig. grozav, cumplit, teribil. ÔŚŐ Loc. vb. A face moarte de om = a omor├«, a ucide. A-╚Öi face moarte (singur sau cu m├óna lui) = a se sinucide, a se omor├«. ÔŚŐ Expr. Pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte = a) din toate puterile, cu ├«nver╚Öunare, pun├óndu-╚Öi via╚Ťa ├«n joc; b) pentru totdeauna. (A fi ori a se afla) pe patul de moarte sau pe patul mor╚Ťii = (a fi) ├«n agonie. ├Äntre via╚Ť─â ╚Öi moarte = ├«n agonie, aproape de moarte. Ca de frica mor╚Ťii = ├«nfrigurat, febril. Cu moartea ├«n suflet = extrem de m├óhnit, de ├«ndurerat; desperat, dezn─âd─âjduit. A se da de ceasul mor╚Ťii = a depune eforturi desperate; a se fr─âm├ónta, a se nelini╚Öti extrem de mult. A da moartea ├«n ceva = a muri ├«n num─âr foarte mare. A azv├órli (sau a b─âga) moartea-n ╚Ťigani = a) a ├«nvinui pe nedrept pe cineva, a da vina pe al╚Ťii; b) a lansa o idee, un proiect f─âr─â finalitate, care provoac─â doar confuzie, derut─â. A da m├óna cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a trece printr-o mare primejdie. (A fi) uitat de moarte = (a fi) foarte b─âtr├ón. A nu avea (sau a nu cunoa╚Öte) moarte = (despre obiecte) a fi foarte durabil. ÔÖŽ (Jur.) Moarte declarat─â = situa╚Ťie juridic─â creat─â unei persoane disp─ârute ├«n ├«mprejur─âri care fac s─â se prezume moartea sa fizic─â. Moarte fizic─â = moarte constatat─â prin act de deces. ÔÖŽ Fig. Dispari╚Ťie, pieire. 2. Omor, ucidere; crim─â, asasinat; p. ext. m─âcel, masacru. ÔŚŐ Expr. (Fam.) Moarte de om = mare ├«nghesuial─â, ├«mbulzeal─â. ÔÖŽ Pedeaps─â capital─â; execu╚Ťie. ÔŚŐ Expr. La moarte! formul─â cu care se cerea pedeapsa capital─â pentru un vinovat. 3. (├Änv. ╚Öi pop.) Mortalitate provocat─â de un flagel; p. ext. molim─â, epidemie. 4. Ceea ce pricinuie╚Öte sau se crede c─â pricinuie╚Öte moarte (1). ÔŚŐ Expr. Moartea mea (sau ta, lui etc.) e... sau e moartea mea (ori ta, lui etc.), se spune pentru a ar─âta c─â un anumit lucru place cuiva ├«n mod deosebit. 5. Compuse: moartea-puricelui = plant─â erbacee din familia compozitelor, cu tulpin─â dreapt─â, ramificat─â, p─âroas─â, cu flori g─âlbui, dispuse ├«n capitule (Inula conya); (Med. vet.; reg.) moartea-g─âinilor = cobe. ÔÇô Lat. mors, -tis.
MORT, MO├üRT─é, mor╚Ťi, moarte, adj., s. m. ╚Öi f. I. Adj. 1. (Despre fiin╚Ťe) Care nu mai tr─âie╚Öte, care a murit. ÔŚŐ Expr. A se face mort ├«n p─âpu╚Öoi sau (substantivat) a face pe mortul ├«n p─âpu╚Öoi = a se face c─â nu ╚Ötie nimic, a simula nevinov─â╚Ťia, a face pe prostul. A o l─âsa moart─â (├«n p─âpu╚Öoi) = a l─âsa o chestiune ├«ncurcat─â, a renun╚Ťa la ceva. A fi mort f─âr─â (sau dup─â) cineva sau ceva = a nu putea tr─âi f─âr─â cineva sau ceva, a fi ├«ndr─âgostit de cineva sau de ceva; a ╚Ťine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (dec├ót viu) = a fi istovit, epuizat (de boal─â, de fric─â etc.). Nici mort sau mort-t─âiat = (├«n construc╚Ťii negative) cu nici un pre╚Ť, sub nici un motiv, ├«n nici un caz. Mort-copt = cu orice pre╚Ť, necondi╚Ťionat, neap─ârat; vr├ónd-nevr├ónd, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ╚Ťine) mort dup─â... = a) a lupta, a se zbate pentru a ob╚Ťine ceva; b) a-╚Öi manifesta dragostea fa╚Ť─â de cineva str─âduindu-se s─â fie mereu ├«n preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ÔÖŽ Limb─â moart─â = limb─â care a ├«ncetat s─â fie ├«nv─â╚Ťat─â ca limb─â matern─â. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a ma╚Öinilor, a mijloacelor de transport care apar╚Ťin unei gospod─ârii sau unei ├«ntreprinderi. Timp mort = lips─â de activitate a for╚Ťelor de munc─â sau a ma╚Öinilor; ├«ntrerupere neprev─âzut─â a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. Punct mort = pozi╚Ťie a unui mecanism biel─â-manivel─â care corespunde momentului c├ónd biela ╚Öi manivela au axele ├«n prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau ├«ntr-un) punct mort = a ajunge la un impas, ├«n imposibilitate de a g─âsi o solu╚Ťie. Linie moart─â = linie de cale ferat─â care serve╚Öte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moart─â = a nu mai juca un rol de seam─â, a fi ├«nl─âturat dintr-un post de r─âspundere. Fier mort = fier de calitate inferioar─â. ÔÖŽ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai func╚Ťioneaz─â. 2. (Despre p─âr╚Ťi ale corpului) Cu func╚Ťiile vitale pierdute; paralizat, ├«n╚Ťepenit. ÔŚŐ (Pop.) Carne (sau piele) moart─â = carne sau piele care se formeaz─â deasupra r─ânilor ╚Öi prin care nu trec ramifica╚Ťiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, ve╚Öted. 4. Fig. (Despre lucruri) F─âr─â via╚Ť─â, ne├«nsufle╚Ťit; nemi╚Öcat, ├«ncremenit. ÔÖŽ Lipsit de zgomot, de activitate, de via╚Ť─â; lini╚Ötit. ÔÖŽ (Despre culori, nuan╚Ťe) F─âr─â str─âlucire; ╚Öters. II. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care a murit, defunct, decedat; trupul ne├«nsufle╚Ťit al unei persoane a╚Öezat ├«n co╚Öciug sau ├«nmorm├óntat. ÔŚŐ Expr. Mortul de la groap─â nu se mai ├«ntoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi ├«ndreptat. Apa mor╚Ťilor = fata morgana, v. morgana. A scula (sau a trezi, a de╚Ötepta) ╚Öi mor╚Ťii (sau din mor╚Ťi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense ╚Öi stridente. A umbla (sau a merge) ca dup─â mort = a merge foarte ├«ncet. Ca la mort = (├«n leg─âtur─â cu verbe ca ÔÇ×a se adunaÔÇŁ, ÔÇ×a veniÔÇŁ) ├«n num─âr (foarte) mare. ÔÇô Lat. mortuus.
MO├üRTE, mor╚Ťi, s. f. 1. ├Äncetarea complet─â ╚Öi definitiv─â a tuturor func╚Ťiilor organice ale unei fiin╚Ťe; stare a fiin╚Ťei la care func╚Ťiile organice s-au oprit; ├«ncetare din via╚Ť─â, sf├«r╚Öitul vie╚Ťii; r─âposare, deces. M─â-ndoiesc, dar nu m─â fr├«ng Grindurile mor╚Ťii. CO╚śBUC, P. I 265. S─â-l lase ├«mp─ârat ├«n locul s─âu, dup─â moartea sa. CREANG─é, P.184 De-a mor╚Ťii g─âlbeneal─â pieri╚Ťi ei s├«nt la fa╚Ť─â... Ei simt c-a lor vorbire-i mai slab─â, tot mai slab─â. EMINESCU, O. I 97. Zis-a maica c─â m─â scoate De la c├«te, de la toate. De la dou─â nu m─â poate: De la m├«ndr─â, de la moarte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 7. ÔŚŐ (Personificat) ├Änapoi nu m-oi mai ├«ntoarce, s─â ╚Ötiu bine c─â m-oi ├«nt├«lni ╚Öi cu moartea ├«n cale. CREANG─é, T. 192. ╚śi chipul mor╚Ťii pare c─â-n orice col╚Ť ├«l vezi. EMINESCU, O. I 96. R─âzboiul e bici groaznic, care moartea ├«l iube╚Öte. ALEXANDRESCU, M. 16. Bun de trimis dup─â moarte, se spune despre cineva care z─âbove╚Öte sau nu se mai ├«ntoarce de unde a fost trimis. ÔŚŐ Expr. A muri de moarte bun─â = a muri de moarte fireasc─â (de boal─â, de b─âtr├«ne╚Ťe). Mihai a murit de moarte bun─â. DAVIDOGLU, O. 121. A-╚Öi face moarte = a se omor├«, a se sinucide. M-ai dat, maic─â, ╚Öi nu-mi place,Moarte cu m├«na mi-oi face. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, N. 173. A l─âsa cu limb─â de moarte v. limb─â. (A umbla) cu moartea-n suflet = (a fi) foarte m├«hnit, foarte ├«ndurerat. Arald cu moartea-n suflet... Pe je╚Ť t─âcut se las─â. EMINESCU, O. I 94. Pe via╚Ť─â ╚Öi (sau ori) pe moarte = cu ├«nver╚Öunare, din toate puterile, cu riscul vie╚Ťii, pun├«ndu-╚Öi via╚Ťa ├«n joc. Lupta era pe moarte ori pe via╚Ť─â. ISPIRESCU, L. 19. A intra moartea ├«n cineva = a intra spaima ├«n cineva, a-l cuprinde spaima pe cineva. (Familiar) Moarte de om = ├«nghesuial─â, aglomera╚Ťie mare, ├«nv─âlm─â╚Öeal─â. A se da de ceasul mor╚Ťii v. ceas. (Despre persoane) Uitat de moarte = foarte b─âtr├«n. De-un veac el ╚Öede astfel, de moarte-uitat, b─âtr├«n. EMINESCU, O. I 93. A fi bolnav (sau beteag) de moarte, a fi pe moarte, a se zbate (sau a se lupta) ├«ntre via╚Ť─â ╚Öi moarte, a fi pe patul de moarte (sau pe patul mor╚Ťii) = a fi ├«n agonie, ├«n com─â. Stancu... ├«n╚Ťelegea c─â e pe moarte. PREDA, ├Ä. 157. Slab─â, st├«lcit─â cum era, c─âzu la pat bolnav─â de moarte. CREANG─é, P. 13. L-au l─âsat lupt├«ndu-se ├«ntre moarte ╚Öi via╚Ť─â. DR─éGHICI, R. 11. Nu m─â da, maic─â, departe, S─â viu cu hainele-n spate, Cu trupul beteag de moarte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 273. A lupta (sau a da m├«na) cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a fi gata s─â moar─â. Toat─â figura lui e luminat─â de mul╚Ťumirea omului care a, luptat cu moartea ╚Ö-a biruit-o. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 167. (├Än basme) Via╚Ť─â f─âr─â de moarte = via╚Ť─â ve╚Önic─â, nemurire. Taci, f─âtul meu, c─â ╚Ťi-oi da tinere╚Ťe f─âr─â b─âtr├«ne╚Ťe ╚Öi via╚Ť─â f─âr─â de moarte. ISPIRESCU, L. 2. ÔŚŐ Loc. adj. (Despre obiecte, ├«n special despre ╚Ťes─âturi) F─âr─â moarte = trainic, durabil. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. De moarte = ├«ngrozitor, grozav, groaznic, teribil. O t─âcere de moarte cuprinse totul. CAMIL PETRESCU, O. II 692. O, de luceaf─ârul din cer M-a prins un dor de moarte. EMINESCU, O. I 174. ÔÖŽ Dispari╚Ťie. Moartea treptat─â a ceea ce este vechi. 2. Omor, asasinat; p. ext. ucidere ├«n mas─â, m─âcel. E pace! auzi? E pace! S-a terminat cu moartea. SAHIA, N. 53. Moarte pentru moarte, cum─âtre. CREANG─é, P. 33. Se cuno╚Ötea c─â mediteaz─â vreo nou─â moarte. NEGRUZZI, S. I 143. ÔŚŐ Expr. A face moarte (de om) = a) a ucide. ╚Üi-ai g─âsit du╚Öman ├«n mine, C─âci fac moarte Pentru ea! CO╚śBUC, P. I 138. Iaca pozna! P─âpu╚Öile or s─â fac─â moarte de om! ALECSANDRI, T. I 86; b) (popular) a provoca un chin, o suferin╚Ť─â. Una mie foarte-mi place Cealalt─â moarte-mi face. BIBICESCU, P. P. 384. Spr├«ncenele moarte-mi fac. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 23. ÔŚŐ Condamnare la moarte = pedeaps─â capital─â. 3. Ceea ce pricinuie╚Öte sau se crede c─â pricinuie╚Öte sf├«r╚Öitul vie╚Ťii. Bietele dobitoace... treceau f─âr─â grij─â... pe l├«ng─â moartea lor. DR─éGHICI, R. 65. ÔŚŐ Expr. (Familiar) (Asta) e moartea mea = a) ╚Ťin foarte mult la...; b) nu pot suferi s─â...
MORT, MO├üRT─é, mor╚Ťi, moarte, adj. 1. Care nu mai tr─âie╚Öte; decedat, defunct, r─âposat. O palm─â ├«i trase... ╚Öi c─âzu mort. ISPIRESCU, L. 10. Nu ╚Öti╚Ťi c─â m─âtu╚Öa-i moart─â, de c├«nd lupii albi.? CREANG─é, P. 23. C├«nd a venit doctorul ├«l g─âsi mort. NEGRUZZI, S. I 62. ÔŚŐ Expr. A umbla dup─â potcoave de cai mor╚Ťi v. potcoav─â. A se faee mort ├«u p─âpu╚Öoi sau (substantivat) a face pe mortul ├«n p─âpu╚Öoi = a se face c─â nu ╚Ötie nimic, a face pe nevinovatul. S─â v─â face╚Ťi moarte-n popu╚Öoi, s─â nu spune╚Ťi nici laie, nici b─âlaie. CREANG─é, P. 13. A o l─âsa moart─â ├«n p─âpu╚Öoi = a o l─âsa ├«ncurcat─â, a o l─âsa balt─â; a abandona. S-a trece ea ╚Öi asta; obraz de scoar╚Ť─â, ╚Öi las-o moart─â-n popu╚Öoi. CREANG─é, A. 51. A fi mort f─âr─â (sau dup─â) cineva sau ceva = a nu putea tr─âi f─âr─â cineva sau ceva; a fi doritor sau ahtiat de (sau dup─â) ceva, a ╚Ťine mult la cineva sau la ceva. E mort dup─â c─âim─âc─âmie. CAMIL PETRESCU, O. II 452. A fi mai mult mort (dec├«t viu)... = a fi istovit, pr─âp─âdit (de oboseal─â, de boal─â, de fric─â etc.). Robinson... de fric─â era mai mult mort. DR─éGHICI, R. 10. Nici mort sau mort-t─âiat = cu nici un chip, sub nici un motiv. N-a╚Ťi vrea s─â pleca╚Ťi de aici? ÔÇô Nici mort. SEBASTIAN, T. 123. Mi-e drag ca ochii mei din cap ╚śi nu l-a╚Ö da nici mort. CO╚śBUC, P. I 109. Dar noi aveam porunc─â de la Miloradovici, mor╚Ťi-t─âia╚Ťi s─â nu p─âr─âsim locul. GHICA, S. 18. Mort-copt = cu orice pre╚Ť, necondi╚Ťionat, neap─ârat. ├«mp─âratul.. dete porunc─â ca, mort-copt, s─â fac─â ce-o ╚Öti el ╚Öi s─â-i aduc─â mere de aur. ISPIRESCU, U. 59. N-am ├«ncotro; mort-copt trebuie s─â te ieu cu mine, dac─â zici c─â ╚Ötii bine locurile pe aici. CREANG─é, P. 203. A c─âdea mort = a muri. ÔŚŐ (Prin exagerare, urmat de determin─âri exprim├«nd o senza╚Ťie fizic─â sau o stare sufleteasc─â, arat─â c─â acestea s├«nt sim╚Ťite foarte intens) Oamenii ace╚Ötia s├«nt mor╚Ťi de fric─â. REBREANU, R. II 20. Trecui valea mort de sete. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 384. ÔŚŐ (Pe l├«ng─â un adjectiv, ├«n compara╚Ťii eliptice, cu valoare de superlativ) Eram ostenit mort, abia ispr─âvisem ╚Öira. PREDA, ├Ä. 20. ÔŚŐ Expr. Beat-mort sau mort (de) beat v. beat. A umbla (sau a se ╚Ťine) mort dup─â cineva (sau ceva) = a umbla mult pentru a ob╚Ťine un lucru r├«vnit, a persevera, a se zbate. ÔŚŐ (Substantivat) Ie╚Öeam la p├«rlaz c├«nd trecea cu mortul pe la poart─â. CREANG─é, A. 14. Din inim─â-i p─âm├«ntul la mor╚Ťi s─â deie via╚Ť─â. EMINESCU, O. I 94. Ce ave╚Ťi ├«n car? ÔÇô Un mort. NEGRUZZI, S. I 31. Mor╚Ťii cu mor╚Ťii ╚Öi viii cu viii. ÔŚŐ Expr. Mortul de la groap─â nu se mai ├«ntoarce, se zice c├«nd un lucru e pierdut definitiv, c├«nd nu mai e n─âdejde s─â-l recape╚Ťi. Ce-a f─âcut a f─âcut; mortul de la groap─â nu se mai ├«ntoarce. VORNIC, P. 172. A umbla ca dup─â mort = a umbla ├«ncet. ÔÖŽ Apa mor╚Ťilor v. ap─â. ÔŚŐ Compus: (fluture) cap-de-mort = specie de fluture mare, care are pe spate o pat─â brun─â, asem─ân─âtoare cu un craniu; strig─â. ÔÖŽ (Pe l├«ng─â verbele ┬źa dormi┬╗, ┬źa adormi┬╗) F─âr─â s─â-╚Öi dea scama de ce se ├«nt├«mpl─â; dus. Dormea mort. ├«l zgudui, ├«l scutur─â. ISPIRESCU, L. 370. Am adormit mort ╚Öi de-abia a doua zi pe la toac─â m-am trezit s─ân─âtos. CREANG─é, A. 16. 2. (Despre p─âr╚Ťi ale corpului) Paralizat, ├«n╚Ťepenit. O m├«n─â iese afar─â, degetele ├«n╚Ťepenite, moarte, ╚Ťin cu t─ârie pu╚Öca. GHEREA, ST. CR. II 88. ÔŚŐ Os mort = excrescen╚Ť─â cartilaginoas─â, nedureroas─â, pe corp (mai ales la cai), provenit─â de obicei dintr-o lovitur─â. (Popular) Carne moart─â = carne care se formeaz─â deasupra r─ânilor ╚Öi prin care nu trec ramifica╚Ťii nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, ve╚Öted. ├«n frunzele moarte din marginea unei r├«pi, Vitoria g─âsi clopo╚Ťei albi. SADOVEANU, B. 222. 4. Fig. (Despre lucruri) F─âr─â via╚Ť─â, ne├«nsufle╚Ťit. Construite din materiale moarte, ele [satele] tr─âiesc totu╚Öi asemeni unor fiin╚Ťe vii, adev─ârate organisme biologice. BOGZA, C. O. 238. -4- (Despre lucruri aflate de obicei ├«n mi╚Öcare) Nemi╚Öcat, ├«ncremenit. Aerul era tot acela, mort, nemi╚Öcat, fierbinte. DUMITRIU, V. L. 115. Pustiul tace, aerul e mort. EMINESCU, N. 46. ÔŚŐ (Mil.) Unghi mort = loc de pe distan╚Ťa de tragere a unei arme de foc pe care nu-l poate atinge proiectilul. (├Än pictur─â) Natur─â moart─â v. natur─â. ÔÖŽ Lini╚Ötit, lipsit de zgomot. ├Äl trezir─â b─ât─âi ├«n poart─â ├«n puterea nop╚Ťii, ├«n ceasurile t├«rzii ╚Öi moarte dinspre diminea╚Ť─â. DUMITRIU, V. L. 67. ÔÖŽ (Despre ora╚Öe, str─âzi etc.) Lipsit de via╚Ť─â, de activitate; ├«n care nu se ├«nt├«mpl─â nimic deosebit. 5. Fig. (Despre culori, nuan╚Ťe etc.) F─âr─â str─âlucire, mohor├«t. ├Än sat, pe uli╚Ťele viscolite, patrulau ├«n lung ╚Öi-n lat doroban╚Ťii din ╚śoimii, spintecind cu luciul mort al baionetelor suflarea aspr─â a criv─â╚Ťului. MIRONESCU, S. A. 23. 6. (├Än expr.) Limb─â moart─â = limb─â care a ├«ncetat a mai fi mijloc de comunicare. Ame╚Ťi╚Ťi de limbe moarte, de plane╚Ťi, de colbul ╚Öcolii, Confundam pe bietul dasc─âl cu un crai m├«ncat de molii. EMINESCU, O. I 140. Timp mort (mai ales la pl.) = lips─â de activitate a for╚Ťelor de munc─â sau a ma╚Öinilor ├«n timpul c├«nd ar trebui s─â lucreze; ├«ntrerupere neprev─âzut─â a muncii. Punct mort = pozi╚Ťie a unui mecanism biel─â-manivel─â care corespunde momentului c├«nd biela ╚Öi manivela au axele ├«n prelungire sau suprapuse. Inventar mort v. inventar. Linie moart─â = linie de cale ferat─â care se ├«nfund─â, servind numai pentru garare. Liter─â moart─â v. liter─â. A ajunge la un (sau ├«ntr-un) punct mort = a ajunge ├«ntr-un impas, ├«n imposibilitate de a g─âsi o solu╚Ťie. (Despre persoane) A fi (a se afla, a trece) pe linie moart─â = a nu mai ├«ndeplini sarcini de r─âspundere, a nu mai juca un rol de seam─â.
cap-de-mórt (fluture) s. m., art. cápul-de-mórt
mo├írte s. f., g.-d. art. m├│r╚Ťii; pl. mor╚Ťi
!mo├írtea-g─â├şnilor (boal─â) (reg.) s. f. art., g.-d. art. m├│r╚Ťii-g─â├şnilor
!mo├írtea-p├║ricelui (plant─â) s. f. art., g.-d. art. m├│r╚Ťii-p├║ricelui
mort adj. m., s. m., pl. mor╚Ťi; adj. f., s. f. mo├írt─â, pl. mo├írte
o├íia-m├│r╚Ťilor (pas─âre) s. f. art., g.-d. art. ├│ii-m├│r╚Ťilor
!urz├şc─â-mo├írt─â (plant─â) s. f., g.-d. art. urz├şcii-mo├írte; pl. urz├şci-mo├írte
cap-de-m├│rt (zool.) s. n.
mo├írte s. f., g.-d. art. m├│r╚Ťii; pl. mor╚Ťi
mo├írtea-g─â├şnilor (med. vet.) s. f.
moártea-púricelui (bot.) s. f.
mort adj. m., s. m., pl. mor╚Ťi; f. sg. mo├írt─â, pl. mo├írte
o├íia-m├│r╚Ťilor s. f.
urz├şc─â-mo├írt─â s. f.
FLUTURUL-MÓRȚII s. v. cap-de-mort, fluture-cap-de-mort, strigă.
GÂNDACUL-MÓRȚILOR s. v. borză.
MO├üRTE s. 1. decedare, deces, dispari╚Ťie, pieire, pr─âp─âdire, r─âposare, sf├ór╚Öit, stingere, sucombare, (livr.) exitus, extinc╚Ťie, repauzare, (mai ales ├«n limbajul bisericesc) repaus, (├«nv. ╚Öi pop.) s─âv├ór╚Öire, (pop.) pierzanie, pierzare, (reg.) piei╚Öte, topenie, (├«nv.) petrecanie, petrecere, pierdere, piericiune, pr─âp─âditur─â, prist─âvire, s─âv├ór╚Öenie, s─âv├ór╚Öit, sc─âdere, sconcenie, (ir.) cr─âpare, (arg.) mierleal─â, mierlire, verde╚Ö. (~ unei persoane.) 2. (fig.) morm├ónt, somnul de veci. (Acolo ╚Öi-a g─âsit ~.) 3. moarte aparent─â v. letargie. 4. v. crim─â.
MO├üRTE s. v. dispari╚Ťie, epidemie, molim─â, mortalitate.
MOARTEA-G─é├ŹNILOR s. v. cobe, ╚Ť├ófn─â.
MOARTEA-ST├ëLNI╚ÜELOR s. v. p─âducherni╚Ť─â.
MORT adj. v. inanimat, neanimat, ne├«nsufle╚Ťit.
MORT adj., s. 1. adj., s. decedat, defunct, disp─ârut, r─âposat, (livr.) repauzat, (├«n limbajul bisericesc, pop. ╚Öi eufemistic) pierdut, (├«nv. ╚Öi pop.) pierit, (├«nv.) prist─âvit, s─âv├ór╚Öit. (~ul era un om ├«n v├órst─â.) 2. adj. inert, ne├«nsufle╚Ťit, nemi╚Öcat, rece, ╚Ťeap─ân. (L-a g─âsit ~.) 3. adj. v. ofilit.
OAIA-M├ôR╚ÜILOR s. v. beca╚Ť─â, beca╚Ťin─â.
OCHI-MÓRT s. v. tâmplă.
OS MÓRT s. v. eparven, exostoză, spavan.
SUFLETUL-MÓRȚILOR s. v. cap-de-mort, fluture-cap-de-mort, strigă.
URZIC─é-MO├üRT─é s. v. paracherni╚Ť─â.
Moarte Ôëá ├«nviere, na╚Ötere, nemurire, re├«nviere, via╚Ť─â, nemoarte
Mort Ôëá viu
mo├írte (m├│r╚Ťi), s. f. ÔÇô 1. Sf├«r╚Öit, deces. ÔÇô 2. Omucid, omor. ÔÇô Mr. moarte, megl. moarti. Lat. mortem (Pu╚Öcariu 1104; Candrea-Dens., 1175; REW 5688), cf. alb. mort├ź (Philippide, II, 648), it., port. morte, fr., cat. mort, sp. muerte. ÔÇô Cf. mort, muri. ÔÇô Der. neol. mortal, adj., din fr. mortal; mortalitate, s. f., din fr. mortalit├ę; inmortalitate, s. f., din fr. immortalit├ę; mortifica, vb., din fr. mortifier; mortifica╚Ťi(un)e, s. f., din fr. mortification; mortuar, adj., din fr. mortuaire.
mort (mo├írt─â), adj. ÔÇô Decedat. ÔÇô Mr. mortu, megl., istr. mort. Lat. mortuus (Pu╚Öcariu 1110; REW 5695), cf. it., port. morto, fr., cat. mort, sp. muerto. ÔÇô Cf. moarte, mort─âciune. ÔÇô Der. mor╚Ť─ârie, s. f. (Banat, cimitir); mor╚Ťi╚Ö, adv. (├«n mod tenace); mor╚Ťiu, adv. (cu ├«nd─âr─âtnicie); mor╚Ťiu, adj. (ca pentru mort).
MO├üRTE mor╚Ťi f. 1) Oprire definitiv─â a tuturor func╚Ťiilor vitale ale unui organism; ├«ncetare, stingere din via╚Ť─â; deces. * ~ biologic─â ├«ncetare a tuturor proceselor vitale, care duce la pieirea organismului ca sistem biologic. ~ aparent─â letargie. ~ clinic─â (sau relativ─â) prima faz─â a decesului, const├ónd ├«n ├«ncetarea activit─â╚Ťii cardiace ╚Öi a respira╚Ťiei, ├«n care reanimarea este ├«nc─â posibil─â. Pe via╚Ť─â ╚Öi pe ~ a) din toate puterile; b) cu riscul vie╚Ťii. A fi bolnav de ~ (sau a se zbate de ~, a se afla ├«ntre via╚Ť─â ╚Öi ~, a fi pe patul de ~ sau a fi pe patul mor╚Ťii, a trage de ~, a fi ├«n gura mor╚Ťii) a fi grav bolnav. A da m├óna cu ~ea (sau a vedea ~ea cu ochii) a se afla ├«ntr-o situa╚Ťie foarte periculoas─â. A muri de ~ bun─â a muri de b─âtr├óne╚Ťe. Via╚Ť─â f─âr─â (de) ~ via╚Ť─â ve╚Önic─â, nemuritoare. A fi uitat de ~ a fi foarte b─âtr├ón. 2) Lipsire de via╚Ť─â (premeditat sau din ├«nt├ómplare); omor; ucidere. * A face ~ de om a comite o crim─â. 3) Fapt care duce la ├«ncetarea din via╚Ť─â. 4) Mortalitate cauzat─â de un dezastru. * Asta e ~ea mea (ta, lui etc.) a) asta e preferin╚Ťa (sau sl─âbiciunea) mea (ta, lui etc.); b) acesta este lucrul cel mai nesuferit pentru cineva. 5) jur. Pedeaps─â capital─â; execu╚Ťie. 6) F─âptur─â groaznic─â reprezent├ónd un schelet cu o coas─â, care secer─â vie╚Ťile omene╚Öti. * Bun s─â-l trimi╚Ťi dup─â ~ se spune despre o persoan─â, care, fiind trimis─â undeva, este a╚Öteptat─â prea mult. 7): ~ea-puricelui plant─â erbacee, din familia compozeelor cu tulpina ╚Öi frunzele p─âroase ╚Öi cu flori galbene. [G.-D. mor╚Ťii] /<lat. mors, ~tis
MORT1 mo├írt─â (mor╚Ťi, mo├írte) 1) Care a murit; care nu mai este viu; decedat; defunct; r─âposat. * Limb─â moart─â limb─â care a ├«ncetat s─â fie folosit─â ca limb─â matern─â. Linie moart─â linie de cale ferat─â care serve╚Öte numai pentru garare. Inventar ~ inventar neutilizat. Nici ~ a) pentru nimic ├«n lume; cu nici un pre╚Ť; b) niciodat─â. Mai mult ~ dec├ót viu a) sleit de puteri; istovit; extenuat; b) speriat peste m─âsur─â; ├«ngrozit. ~-copt (sau ~ ori copt) cu orice pre╚Ť; neap─ârat. Beat ~ foarte beat. ~ de oboseal─â (de foame, de sete etc.) foarte obosit (fl─âm├ónd, ├«nsetat etc.). A c─âdea ~ a) a muri; b) a nu mai putea de oboseal─â; a fi istovit. A umbla dup─â potcoave de cai mor╚Ťi (sau a umbla dup─â cai mor╚Ťi s─â le ia potcoavele) a umbla f─âr─â rost pe drumuri; a hoin─âri. A se face ~ ├«n p─âpu╚Öoi a se face c─â nu ╚Ötie nimic; a o face pe prostul. A umbla (sau a se ╚Ťine) ~ dup─â cineva a c─âuta s─â ob╚Ťin─â ceva cu orice pre╚Ť; a nu mai da r─âgaz cuiva. A dormi ~ a dormi ad├ónc. A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moart─â a se afla ├«n declin; a nu mai juca rolul de alt─âdat─â. 2) (despre vegeta╚Ťie) Care este f─âr─â frunze; desfrunzit. 3) (despre flori) Care ╚Öi-a pierdut vlaga ╚Öi fr─âgezimea; ofilit. 4) (despre localit─â╚Ťi, str─âzi) Care este lipsit de via╚Ť─â, de mi╚Öcare, de zgomot. 5) rar (despre culori) Care nu are str─âlucire; ╚Öters; sp─âl─âcit; decolorat. /<lat. mortuus
MORT2 ~╚Ťi m. Persoan─â care a murit; r─âposat; decedat; defunct. /<lat. mortuus
Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moartă, lac în Palestina în care se aruncă Iordanul (și de unde se scotea asfalt).
borz─â f. 1. Buc. insect─â, musc─â; 2. g├óndac negru (numit si g├óndacul mor╚Ťilor) de piaz─â rea. [Onomatopee (cf. b─ârz─âun)].
Marea-Moart─â f. V. Asfaltit.
moarte f. 1. ├«ncetare din viea╚Ť─â; moarte civil─â, priva╚Ťiune absolut─â de drepturile cet─â╚Ťeanului; 2. pedeaps─â capital─â: os├óndit la moarte; 3. fig. m├óhnire ad├ónc─â: cu moartea ├«n suflet; 4. moarte personificat─â, ├«nchipuit─â ca o bab─â sfrijit─â cu o coas─â ├«n m├ón─â: a v─âzut moartea cu ochii; 5. cauz─â de distruc╚Ťiune, ruin─â: revolu╚Ťiunea e moartea comer╚Ťului. [Lat. MORTEM].
mort a. 1. care a ├«ncetat din viea╚Ť─â; 2. fig. care a pierdut activitatea, anima╚Ťiunea sa: industrie moart─â; limb─â moart─â, care nu se mai vorbe╚Öte, ca latina. [Lat. MORTUUS]. ÔĽĹ m. cel ce a ├«ncetat din viea╚Ť─â: a ├«ngropa un mort.
mo├írte f., pl. mor╚Ť─ş (lat. m┼Ćrs, m┼Ćrtis, moarte; it. pg. morte, fr. cat. mort, sp. muerte. V. mort). Stingerea v─şe╚Ťi─ş: ╚śtefan, cel Mare a purtat r─âzbo─ş p├«n─â la moarte. Pedeaps─â capital─â: condamnat la moarte. Fig. Ruin─â, distrugere, sf├«r╚Öit: moartea unu─ş imperi┼ş. Cauz─â de nimicire: r─âzbo─şu e moartea nego╚Ťulu─ş. Schelet gol sa┼ş ├«mbr─âcat care reprezent─â moartea: Moartea e reprezentat─â cu o coas─â ├«n m├«n─â. A vedea moartea cu ochi─ş, a fi foarte aproape de moarte. A fi cu moartea ├«n suflet, a fi foarte trist ╚Öi nelini╚Ötit. A fi, a pluti ├«ntre v─şa╚Ť─â ╚Öi moarte, a fi bolnav aproape de moarte, a fi perdut cuno╚Ötin╚Ťa. A fi pe moarte, a trage de moarte, a fi aproape de moarte sa┼ş ├«n agonia mor╚Ťi─ş. A l─âsa, a hot─âr├« cu limb─â de moarte, a l─âsa, a hot─âr├« ├«n ultimele momente ale v─şe╚Ťi─ş. A arunca moartea ├«n ╚Üigan─ş, a da vina pe al╚Ťi─ş. A te da de ceasu mor╚Ťi─ş, a te zbate de necaz. A muri de moarte bun─â, a muri de moarte natural─â. A nu ma─ş avea moarte, a nu se ma─ş strica, vorbind de un ob─şect. Du╚Öman de moarte, du╚Öman implacabil. A te lupta pe v─şa╚Ť─â ╚Öi pe moarte, a te lupta p. a hot─âr├« care din adversar─ş va suprav─şe╚Ťui: lupta dintre Roma ╚Öi Cartaginea a fost pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte. V. deces.
mort, moart─â adj. (lat. m├│rtuus, part. d. m┼Ćri, a muri, din r─âd. mar, care exist─â ├«n scr. mr─ştas, mort, vgr. brot├│s, [din *mrot├│s], mortal [V. ambrozie], got. maurthr, asasinat, ucidere [de unde fr. meutre], germ. mord; vsl. mr─şeti, a muri, u-moriti, a omor├« [de unde rom. a omor├«]; it. pg. morio, pv. fr. cat. mort, sp. muerto). Care a murit, nu ma─ş este vi┼ş, nu ma─ş sufl─â: om mort. Fig. F─âr─â anima╚Ťiune, stagnant: ora╚Ö mort. Limb─â moart─â, care nu se ma─ş vorbe╚Öte de popor, ca latina. Natur─â moart─â, pictur─â care reprezent─â lucrur─ş, nu viet─â╚Ť─ş, nic─ş peizaje. Punct mort, punctu ├«n care un lucru se opre╚Öte singur ne ma─ş fiind ├«mpins de nimica, cum ar fi punctu p├«n─â unde ar putea ajunge un glon╚Ť tras drept ├«n sus or─ş ni╚Öte tratative care nu ma─ş pot ├«nainta. Beat mort, absolut beat. Subst. Om mort: Romani─ş ardea┼ş mor╚Ťi─ş. A te face mort ├«n popu╚Öo─ş (de la un vech─ş obice─ş de a arunca ├«n popu╚Öo─şu altu─şa un cadavru g─âsit pe mo╚Öia ta), a t─âcea ca s─â nu te descopere. A o l─âsa moart─â, a o l─âsa balt─â, a p─âr─âsi o ├«ntreprindere. A fi mort dup─â cineva sa┼ş ceva (Fam.), a muri, a nu ma─ş putea, a ─şubi (a dori) foarte mult. A fi mort copt dup─â cineva (Iron.), a fi foarte ├«namorat. V. decedat, defunct, r─âposat.
fluturul-mor╚Ťii s. v. CAP-DE-MORT. FLUTURE-CAP-DE-MORT. STRIG─é.
g├«ndacul-mor╚Ťilor s. v. BORZ─é.
moarte s. v. EPIDEMIE. MOLIM─é. MORTALITATE.
MOARTE s. 1. decedare, deces, dispari╚Ťie, pieire, pr─âp─âdire, r─âposare, sf├«r╚Öit, stingere, sucombare, (livr.) exitus, extinc╚Ťie, repauzare, (mai ales ├«n limbajul bisericesc) repaus, (├«nv. ╚Öi pop.) s─âv├«r╚Öire, (pop.) pierzanie, pierzare, (reg.) piei╚Öte, topenie, (├«nv.) petrecanie, petrecere, pierdere, piericiune, pr─âp─âditur─â, prist─âvire, s─âv├«r╚Öenie, s─âv├«r╚Öit, sc─âdere, sconcenie, (ir.) cr─âpare, (arg.) mierleal─â, mierlire, verde╚Ö. (~ unei persoane.) 2. (fig.) morm├«nt. (Acolo ╚Öi-a g─âsit ~.) 3. asasinat, crim─â, omor, omor├«re, omucidere, ucidere, (livr.) homicid, (├«nv.) de╚Öugubin─â, omucid, s├«ngi, ucig─âtur─â. (Condamnat pentru ~.)
moartea-găinilor s. v. COBE. ȚÎFNĂ.
moartea-stelni╚Ťelor s. v. P─éDUCHERNI╚Ü─é.
mort adj. v. INANIMAT. NEANIMAT. NEÎNSUFLEȚIT.
MORT adj., s. 1. adj., s. decedat, defunct, disp─ârut, r─âposat, (livr.) repauzat, (├«n limbajul bisericesc, pop. ╚Öi eufemistic) pierdut, (├«nv. ╚Öi pop.) pierit, (├«nv.) prist─âvit, s─âv├«r╚Öit. (~ era un om ├«n v├«rst─â.) 2. adj. inert, ne├«nsufle╚Ťit, nemi╚Öcat, rece, ╚Ťeap─ân. (L-a g─âsit ~.) 3. adj. uscat, ve╚Öted. (Frunz─â ~.)
oaia-mor╚Ťilor s. v. BECA╚Ü─é. BECA╚ÜIN─é.
ochi-mort s. v. TÎMPLĂ.
os mort s. v. EPARVEN. EXOSTOZ─é. SPAVAN.
sufletul-mor╚Ťilor s. v. CAP-DE-MORT. FLUTURE-CAP-DE-MORT. STRIG─é.
urzică moartă s. v. PARACHERNIȚĂ.
MOARTE. Subst. Moarte, murire (├«nv.), deces, sucombare (livr.), exitus (livr.), r─âposare (rar), r─âposat (rar), repauzare, dispari╚Ťie, pieire, stingere, sf├«r╚Öit, ob╚Ötescul sf├«r╚Öit (ir.), adormire (fig.), somnul de veci (cel lung, ve╚Önic). Moarte subit─â; moarte prematur─â; moarte violent─â. Moarte natural─â. Moarte clinic─â. Eutanasie. Mortalitate; mortalitate infantil─â. Muribund, murind (├«nv.). Mort, decedat, r─âposat, repauzat (livr.), defunct, disp─ârut, adormit (fig.). Cadavru. ├Änmorm├«ntare, ├«ngropare, ├«nhumare; incinerare. Adj. Muritor, pieritor. Mort, decedat, r─âposat, defunct, disp─ârut, pierit (pop.), stins, adormit (fig.), adormit ├«ntru vecie (pe veci, pe vecie), dus pe vecie, dus pe lumea cealalt─â. Mortal, ucig─âtor; letal (med.), de mort, de moarte; funebru, funest. Cadaveric, de cadavru. Vb. A muri, a deceda, a sucomba (livr.), a r─âposa, a repauza (livr.), a disp─ârea, a pieri, a se stinge, a se sf├«r╚Öi, a expira (fig.), a ├«nceta din via╚Ť─â, a adormi (fig.), a-╚Öi da sufletul, a-╚Öi da sf├«r╚Öitul (ob╚Ötescul sf├«r╚Öit), a-╚Öi da duhul, a da ortul popii, a da h├«r╚Ötioaga popii (reg.), i-a c├«ntat popa aghiosul, l-a luat aghiu╚Ť─â, a-i ie╚Öi (cuiva) sufletul, a ├«nchide ochii (pentru totdeauna), a(-╚Öi) pune (├«ncruci╚Öa) m├«inile pe piept, a-l lua (pe cineva) moartea, a se duce pe drum ne├«ntors (pe cale ne├«ntoars─â), a-╚Öi da otpustul, a-╚Öi pierde papucii, a-╚Öi da pielea popii, a se str─âmuta (din via╚Ť─â), a-╚Öi da suflarea (de pe urm─â), a-╚Öi da ultimul suspin, a pl─âti naturii tributul, a-╚Öi ├«nchina fruntea-n ╚Ť─âr├«n─â, a i se ispr─âvi (t─âia) (cuiva) zilele, a adormi pe veci, a adormi ├«ntru Domnul, a adormi (a dormi) somnul (cel) de veci (cel lung, cel de pe urm─â); a trece (a se trece, a ├«nceta) din via╚Ť─â, a-╚Öi l─âsa pielea z─âlog, a muri cu zile (├«n s├«n), a muri ├«nainte de vreme (prematur), a muri de moarte bun─â, a muri ├«n patul s─âu; a muri f─âr─â pern─â la cap, a muri ca un pui de g─âin─â, a-╚Öi l─âsa pielea pe undeva, a-i r─âm├«ne (a-i putrezi) (cuiva) oasele pe undeva, a-╚Öi g─âsi morm├«ntul (moartea). A se sinucide, a se omor├«, a-╚Öi lua zilele (via╚Ťa), a-╚Öi face (singur) seama (seam─â), a-╚Öi face moarte; a-╚Öi pierde via╚Ťa, a-╚Öi fr├«nge g├«tul, a muri sub cu╚Ťit. A fi mort, a nu mai fi printre cei vii, a fi ├«n lumea celor drep╚Ťi, a (se) odihni cu drep╚Ťii, a se face (a fi) oale ╚Öi ulcele (ulcioare), a fi ├«n p─âm├«nt, a nu (mai) sufla. A fi pe moarte, a fi bolnav (beteag) de moarte, a vedea moartea cu ochii, a se zbate (a se lupta) ├«ntre via╚Ť─â ╚Öi moarte, a fi pe patul de moarte (patul mor╚Ťii), a nu mai avea mult, a lupta cu moartea, a da m├«na cu moartea, a pune ochii ├«n grind─â, a fi cu ochii st├«lpi╚Ťi dup─â u╚Ö─â, a mirosi a p─âm├«nt, a fi numai sapa ╚Öi h├«rle╚Ťul, a fi cu un picior ├«n groap─â, a ajunge pe marginea gropii, a fi ├«n doaga mor╚Ťii, a fi pe cu╚Ťit, a-i suna (cuiva) ceasul mor╚Ťii, a fi pe dric, a fi pe duc─â, a-╚Öi lep─âda (a sta s─â-i pice cuiva) potcoavele, a trage s─â moar─â, a v─ârsa sudori de moarte. A ├«nmorm├«nta, a ├«ngropa, a ├«nhuma; a incinera. Adv. Pe moarte, ├«ntre via╚Ť─â ╚Öi moarte. V. boal─â, dispari╚Ťie, inexisten╚Ť─â, ├«nmorm├«ntare, omor, pedeaps─â, sf├«r╚Öit.
mo├írte ├ílb─â sint. s. ÔÖŽ 1. Moarte prin ├«nghe╚Ťare ÔŚŐ ÔÇ×├Äncepuse ceea ce oamenii de munte numesc ┬źmoartea alb─â┬╗. ├Änghe╚Ťase ╚Öi nu mai era con╚Ötient.ÔÇŁ R.l. 9 I 85 p. 5. ÔÖŽ 2. Moarte provocat─â de droguri ÔŚŐ ÔÇ×[...] o echip─â de cercetare asupra toxicomaniei [din Germania] a izbutit s─â pun─â la punct o metod─â de terapie comportamental─â a candida╚Ťilor la ┬źmoartea alb─â┬╗. Baz├óndu-se pe minu╚Ťioase investiga╚Ťii de psihologie experimental─â, psihoterapia administrat─â clinic ╚Öi ambulator [...] este axat─â pe ideea c─â pacientul trebuie s─â ├«nve╚Ťe s─â tr─âiasc─â f─âr─â drog.ÔÇŁ I.B. 9 IV 86 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Moartea alb─â a ap─ârut ╚Öi la noiÔÇŁ Ev.z. 11 X 96 p. 6
mo├írte, mor╚Ťi, s.f. ÔÇô Sf├ór╚Öitul vie╚Ťii; r─âposare: ÔÇ×- O, moarte, ce ╚Ťi-a╚Ö pl─âti / La mine de n-ai vini? / Da-╚Ť-a╚Ö aur ╚Öi arj├ónt / S─â nu m─â bagi ├«n morm├«nt. / ÔÇô O, omule, ce g├ónde╚Öti, / C├ót ai vre tu s─â tr─âie╚Öti? / Copacu-i cu r─âd─âcin─â / ╚ś-a lui vreme ├«nc─â vine. / D-apoi tu, c─â e╚Öti de lut / Cum nu-i mere ├«n p├óm├ónt ?ÔÇŁ (Calendar, 1980: 130; zona Codru). ÔÖŽ (mit.) Doamna Moarte, personaj care ├«nso╚Ťe╚Öte cetele de ÔÇ×draciÔÇŁ, ├«n cadrul spectacolelor de teatru popular ce au loc anual ├«n timpul s─ârb─âtorilor de iarn─â, ├«n Maramure╚Ö. Este singura masc─â feminin─â, dar rolul este interpretat tot de un fl─âc─âu. ÔÇ×Costumul ei difer─â total de celelalte prin faptul c─â, ├«n general, este ├«mbr─âcat─â ├«n alb; de regul─â se folose╚Öte o c─âma╚Ö─â de port femeiesc ├«ntoars─â pe dos. Capul este acoperit cu o masc─â ├«n form─â de con, care atinge uneori ├«n ├«n─âl╚Ťime 60-80 cm. Ca accesoriu de baz─â are o coas─â sau o secer─â de care nu se desparte niciodat─â. Jocul ei este mai mult de figura╚ŤieÔÇŁ (Nistor, 1973: 17). ÔÇô Lat. mors, mortis ÔÇ×moarteÔÇŁ (Scriban, DEX, MDA).
AVE CAESAR (IMPERATOR), MORITURI TE SALUTANT! (lat.) slav─â ╚Ťie, Cezar (├«mp─ârate), cei ce merg la moarte te salut─â! ÔÇô Suetoniu, ÔÇ×De vita XII CaesarumÔÇŁ, 4. Omagiu rostit de gladiatori ├«n fa╚Ťa lojii imperiale, la Roma, ├«nainte de ├«nceperea luptelor ├«n aren─â.
DE MORTUIS NIL SINE BENE (lat.) despre mor╚Ťi numai de bine ÔÇô Dictonul, atribuit lui Chilon din Sparta, s-a r─âsp├óndit ├«n versiune latin─â.
EIN UNN├ťTZ LEBEN IST EIN FR├ťHER TOD (germ.) o via╚Ť─â nefolositoare e o moarte timpurie ÔÇô Goethe, ÔÇ×Iphigenia in AulisÔÇŁ, I, 2.
HONESTA MORS TURPI VITA POTIOR (lat.) o moarte demn─â este de preferat unei vie╚Ťi ru╚Öinoase ÔÇô Tacit, ÔÇ×AgricolaÔÇŁ, 33.
IL VIVERE ├ł UN CORRERE ALLA MORTE (it.) via╚Ťa este o curs─â spre moarte ÔÇô Dante, ÔÇ×PurgatoriulÔÇŁ, XXXIII,54. V. ╚Öi Atra cura.
MANUSCRISELE DE LA MAREA MOART─é (QUMRAN), texte str─âvechi scrise ├«n ebraic─â, arameic─â, nabateic─â, greac─â, latin─â, siriano-palestinian─â ╚Öi arab─â, dat├ónd din sec. 2 ├«. Hr.-2 d. Hr. Cuprind date pre╚Ťioase privind esenianismul ╚Öi geneza cre╚Ötinismului primitiv. Descoperite ├«n 1947 ├«n pe╚Öterile din regiunea de NV a M─ârii Moarte, ├«n apropiere de Qumran (unde ├«n sec. 3 ├«. Hr.-2 d. Hr. ╚Öi-a avut centrul o comunitate religioas─â, probabil, a esenienilor).
MAREA MOART─é (YAM HAMELAH, AL-BAHR AL MAYYIT), lac s─ârat ├«n Orientul Apropiat, ├«ntre Israel ╚Öi Iordania, pe fundul depr. tectonice Ghor, la 408 m sub nivelul m─ârii; 1.020 km2; lungime: 82 km; l─â╚Ťime max.: 18 km. Ad. max.: 356 m. Salinitate: 260ÔÇ░ (de 7,5 ori mai mare dec├ót aceea a Oceanului Planetar). ├Än el se vars─â fl. Iordan. Expl. de s─âruri de potasiu. Se mai nume╚Öte Lacul Asfaltit. ├Än pe╚Öterile din regiunile de NV a m─ârii au fost descoperite Manuscrisele de la M.M. (Qumran).
MORITURI TE SALUTANT V. AVE CAESAR (IMPERATOR), MORITURI TE SALUTANT.
MORS NATURAE FINIS EST, NON POENA (lat.) moartea este sf├ór╚Öitul firesc, nu o pedeaps─â ÔÇô Cicero, ÔÇ×Pro MiloneÔÇŁ, 37, 101.
MORS ULTIMA RATIO (lat.) moartea este ultima ra╚Ťiune ÔÇô ├Än perspectiva existen╚Ťei finite, absurditatea socotelilor m─ârunte apare ├«n adev─ârata ei lumin─â.
PLURIMA MORTIS IMAGO (lat.) moartea cu mii de fe╚Ťe ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, II, 369. Imaginea ultimei nop╚Ťi a Troiei. ├Än genere, catastrof─â c─âreia-i cad jertf─â multe vie╚Ťi omene╚Öti.
POST MORTEM, NIHIL EST (lat.) dup─â moarte nu e nimic ÔÇô Seneca, ÔÇ×TroadesÔÇŁ, 397.
SOMNUS EST IMAGO MORTIS (lat.) somnul este o imagine a mor╚Ťii ÔÇô Cicero, ÔÇ×Tusculanae disputationesÔÇŁ, 1, 38.
VITA SINE LITTERIS MORS EST (lat.) via╚Ťa f─âr─â ├«nv─â╚Ť─âtur─â este moarte ÔÇô Maxim─â aduc├ónd elogiul instruirii ╚Öi cultiv─ârii spiritului.
VIVOS VOCO, MORTUOS PLANGO, FULGURA FRANGO (lat.) chem pe cei vii, pl├óng pe cei mor╚Ťi, fr├óng fulgerele ÔÇô Schiller, ÔÇ×Das Lied von der GlockeÔÇŁ.
LAMIUM L., SUGEL, URZIC─é MOART─é, fam. Labiatae. Gem originar din Europa, Asia ╚Öi nordul Africii, cca 45 specii, erbacee, anuale sau perene, majoritatea cu tulpini patrunghiulare, cu frunze lipsite de stipele. Flori hermafrodite, caliciu cu 5 din╚Ťi, corol─â bilabiat─â, labiul superior boltit, cel inferior cu 2 lobi mici, laterali, uneori lipsesc, lobul mijlociu invers-cordiform, 14 sta- mine.
Marea Moartă (Lacul Asfaltat), lac în Orientul Apropiat, între Israel și Iordania, în care se varsă râul Iordan. Este lacul cu cea mai joasă altitudine de pe pământ (392 m sub nivelul mării) și cu o salinitate de 7,5 ori mai mare decât cea a oceanului planetar. Potrivit Vechiului Testament, aici s-au aflat orașele Sodoma, Gomora și altele, distruse de Dumnezeu pentru nelegiuirile locuitorilor lor.
a b─âga moartea-n ╚Ťigani expr. 1. a ├«nvinui (pe cineva) pe nedrept, a da vina pe altcineva. 2. a lansa o idee / un proiect f─âr─â finalitate, care provoac─â doar confuzie / derut─â.
a b─âga mortu-n cas─â expr. 1. a-i face cuiva nepl─âceri. 2. a da unui adversar o lovitur─â decisiv─â.
a dezgropa mor╚Ťii expr. a aduce ├«n discu╚Ťie lucruri mai vechi, f─âr─â leg─âtur─â cu obiectul unei dispute.
a face pe mortul ├«n p─âpu╚Öoi expr. 1. a se face c─â nu ╚Ötie nimic, a simula nevinov─â╚Ťia. 2. a sta nemi╚Öcat ├«n ├«ncercarea de a trece neobservat.
a fi cu mortul pe el expr. (intl.) a avea asupra sa obiectul furat.
a ├«nvia din mor╚Ťi expr. a se reface dup─â o boal─â sau un accident extrem de grav.
a l─âsa mortul expr. (intl.) 1. a renun╚Ťa la inten╚Ťia de a fura sau de a escroca pe cineva. 2. a abandona obiectele furate.
a muri de moarte bun─â expr. a deceda din cauze naturale, a muri de b─âtr├óne╚Ťe.
a o l─âsa moart─â expr. 1. a ├«nceta brusc o ac╚Ťiune. 2. a-╚Öi ├«ntrerupe brusc firul ideilor / o argumenta╚Ťie / un discurs etc.
a se da de ceasul mor╚Ťii expr. 1. a fi disperat. 2. a face orice pentru ├«ndeplinirea unui scop.
a suge nasul la mor╚Ťi expr. (obs.) v. a o suge.
a tăcea ca mortul în păpușoi expr. a tăcea prefăcându-se că este preocupat de ceva foarte important pentru a nu răspunde la aluzii sau la învinuiri directe.
a umbla dup─â cai verzi pe pere╚Ťi / dup─â potcoave de cai mor╚Ťi expr. (pop.) a-╚Öi face planuri irealizabile, a fi nerealist.
a vedea moartea cu ochii expr. a fi la un pas de moarte, a trece pe lângă moarte, a scăpa de moarte (dintr-un accident, o boală etc.).
a visa cai verzi pe pere╚Ťi / potcoave de cai mor╚Ťi expr. a visa, a spera lucruri irealizabile / fanteziste.
a-l c─âuta moartea pe acas─â expr. a fi decrepit / ramolit.
├«ncercarea moarte n-are: moare numai cine-ncearc─â prov. (glum.) speran╚Ťa moare ultima.
moarte alb─â expr. (pub., eufem.) 1. denumire generic─â dat─â stupefiantelor. 2. (prin ext.) pericolul reprezentat de stupefiante.
moarte tăcută expr. (intl.) gâtuire, sugrumare, strangulare.
moartea pasiunii expr. chilo╚Ťi de dam─â gro╚Öi, cu picior.
mort copt expr. cu orice pre╚Ť, neap─ârat; obligatoriu.
mortuÔÇÖ s. invar. (de╚Ť.) obiect interzis introdus ilicit ├«ntr-un penitenciar.
nici ├«n ruptul capului / mort expr. v. nici cu mili╚Ťia.
potcoave de cai mor╚Ťi expr. (d. dorin╚Ťe, afirma╚Ťii etc.) fantezii, elucubra╚Ťii.
timp mort expr. 1. timp ├«n care nu se ├«nt├ómpl─â nimic. 2. timp ├«n care cineva nu ac╚Ťioneaz─â.

Moarte dex online | sinonim

Moarte definitie

Intrare: moarte
moarte substantiv feminin
Intrare: moart─â
moart─â substantiv feminin
Intrare: mort (adj.)
mort 1 adj. adjectiv
Intrare: moartea-g─âinilor
moartea-g─âinilor substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: moartea-puricelui
moartea-puricelui substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: oaia-mor╚Ťilor
oaia-mor╚Ťilor substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: cap-de-mort
cap-de-mort substantiv masculin (numai) singular
Intrare: urzic─â-moart─â
urzic─â-moart─â substantiv feminin
Intrare: ochi-mort
ochi-mort substantiv masculin (numai) singular