Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru moțăitură

MOȚĂITÚRĂ, moțăituri, s. f. (Rar) Moțăială. [Pr.: -ță-i-] – Moțăi + suf. -tură.
MOȚĂITÚRĂ, moțăituri, s. f. Moțăială. [Pr.: -ță-i-] – Moțăi + suf. -tură.
MOȚĂITÚRĂ, moțăituri, s. f. Moțăit. El răspunse cu o moțăitură ușoară din cap. SANDU-ALDEA, la CADE.
moțăitúră (rar) (-ță-i-) s. f., g.-d. art. moțăitúrii; pl. moțăitúri
moțăitúră s. f. (sil. -ță-i-), g.-d. art. moțăitúrii; pl. moțăitúri
MOȚĂITÚRĂ s. v. ațipire.
MOȚĂITU s. ațipeală, ațipire, dormitare, moțăială, moțăire, moțăit, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolență, toropeală, (rar) somnie, (reg.) picuială, pioceală, somnoreală, (Mold.) clipoceală, clipocire, (prin Munt.) pircoteală, pircotit, (înv.) somnoroșie. (Stare de ~.)

moțăitură definitie

moțăitură dex

Intrare: moțăitură
moțăitură substantiv feminin
  • silabisire: -ță-i-